1 august: 43 de ani de la greva minerilor, din Valea Jiului

Unul dintre cele mai mai răsunătoare proteste, din perioada comunistă, l-a constituit greva minerilor din Valea Jiului, din 1977, eveniment care l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să-și întrerupă concediul. Șeful statului s-a deplasat, la fața locului, pentru a purta negocieri intense cu muncitorii.

La mijlocul anilor 70, viața minerilor era foarte dură, iar regimul le oferea recompense puține și promisiuni multe. În subteran, accidentele de muncă erau tot mai dese. La începutul lunii iulie 1977, legislația muncii, referitoare la mineri, a fost modificată. Una dintre noile măsuri, intrate în vigoare, făcea referire la pensiile de invaliditate, care au fost suprimate, iar vârsta de pensionare a crescut, de la 50, la 52 de ani.

În Valea Jiului, unde lucrau, în sectorul minier, aproape o suta de mii de oameni, exista o mai veche problemă. Regimul promisese construirea unor fabric, pentru soțiile minerilor, care nu se concretizase. În plus, ca în toată țara, aprovizionarea cu alimente și bunuri de consum era din ce în ce mai precară.

În aceste condiții, pe 1 august 1977, minerii de la exploatarea Lupeni, Valea Jiului, au intrat în grevă. Cea mai importantă sfidare a unui grup muncitoresc, lansată puterii comuniste din România, l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să-și întrerupă vacanța, pe care o petrecea la malul Mării Negre.

Potrivit evenimentulistoric.ro, Ceaușescu a ordonat oprirea trenurilor, pentru ca minerii să nu ajungă la București, și l-a trimis pe secretarul CC al PCR, Ilie Verdeț, să calmeze situația. Acesta a fost sechestrat în ghereta portarului, de la intrarea din mina Lupeni, împreună cu prim secretarul de partid din București, motiv pentru care Nicolae Ceaușescu a fost nevoit să vină la Petroșani și să joace rolul de negociator cu mineri.

„În primele zile ale lunii august 1977, la unele întreprinderi miniere din Valea Jiului, s-au produs acte de dezordine, care au dus la dezorganizarea producției, cu consecințe negative asupra realizării sarcinilor de plan. Analiza împrejurărilor în care s-au produs actele de dezordine a scos în evidență și unele neajunsuri în activitatea organelor Ministerului de Interne”, se arată în raportul din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Șeful statului a lansat diverse promisiuni, printre care îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea calității alimentației și a bunurilor de consum, dar și revizuirea sistemului de pensii.

În ciuda promisiunilor făcute de Ceaușescu, cei care au organizat protestul nu au scăpat nepedepsiți. Efectele asupra muncitorilor au fost aspre.

Au urmat arestarea delegaților trimiși la negocieri cu Ceaușescu, „curățirea” muncitorilor care și-au reclamat drepturile (mai mult de 4000 au fost concediați și aproximativ 3000, dispuși în alte mine din Valea Jiului), acte de violență față de „vinovați”, declararea regiunii Lupeni ca „zonă interzisă”, arată memorialsighet.ro.

Greva s-a încheiat pe 3 august 1977.