106 ani de la urcarea pe tron a regelui Ferdinand I

Cu 106 ani în urmă, la 28.IX/11.X 1914, urca pe tron regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I.

Pe 27 septembrie 1914, Carol I înceta din viaţă, la Castelul Peleş din Sinaia. A doua zi, principele moştenitor Ferdinand I a depus jurământul; cu mâna dreaptă pe Evanghelie, noul rege a rostit: „Jur a păzi Constituţia şi legile poporului român, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului”.

În timpul domniei lui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, numit şi Ferdinand I Întregitorul, rege al României, s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituţia din 1923. Activitatea sa a fost puternic influenţată de Ion I. C. Brătianu, preşedinte PNL, pe care regele îl considera „zodia bună a României”, având deplină încredere în deciziile sale politice.

La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor, „de la Nistru până la Tisa”, sub acelaşi sceptru.

În cei 13 ani de domnie, România a cunoscut mari progrese pe toate planurile – cultural, politic, economic, un dinamism cu adevărat remarcabil, care demonstra vocaţia constructivă şi inteligenţa poporului român, cu care regele Ferdinand s-a identificat.