Calendarul zilei 20 iulie

EVENIMENTE INTERNE

– Apărare, Interne

* Militari şi nave ale Forţelor Navale Române vor desfăşura în Marea Neagră, în perioada 20-24 iulie, exerciţiul multinaţional SEA SHIELD 15. La activităţile de instruire participă şi Gruparea navală a NATO, SNMG-1 (Standing NATO Maritime Group 1), aflată în misiune în Marea Neagră

– Învăţământ, Cercetare

* Asociaţia Tineretul ONU din România organizează, în perioada 20 – 26 iulie, cea de-a V-a ediţie a Şcolii de Vară, scopul proiectului fiind acela de a oferi participanţilor atât cunoştinţe teoretice, cât şi practice în ceea ce priveşte domeniile Relaţiilor Internaţionale, al Ştiinţelor Politice sau al Studiilor de Securitate şi Diplomaţie. Anul acesta tema generală a manifestării va fi “The Ukraine: Beyond the Headlines” (“Criză Ucraineană: Dincolo de titlurile din ziare”)

* Prima Şcoală Internaţională de Diplomaţie Publică şi Culturală (ISP-CD) din România va avea loc între 20 şi 24 iulie. Participă studenţi la ciclul de Licenţă, Master sau Doctorat în domenii precum Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale, Diplomaţie şi domenii conexe din România şi din Republica Moldova. Principalul organizator al evenimentului este ONG-ul Euro Atlantic Diplomacy Society, care în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi încă 9 ambasade şi instituţii vor realiza o serie de seminarii şi mese rotunde pentru 15 cei mai buni aplicanţi

* Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îi invită pe copiii cu vârste cuprinse între  9 și 14 ani să fie, timp de o săptămână (20-24 iul.), „păsărari amatori”, în cadrul modulului „Studiul păsărilor” al Școlii de vară

 

– Cultură

* Muzeul Național al Țăranului Român, Școala Națională de Științe Politice și Administrative (departamentul de Sociologie, București), Centrul Suedez de Biodiversitate (Universitatea din Uppsala, Suedia) organizează vernisajul expoziției de fotografie „Tradițiile și tranzițiile fânului” (20 iul.- 16 aug.) – ora 17:00, în sala Acvariu.Expoziția găzduiește și lucrările artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin din Statele Unite ale Americii.La vernisajul expoziției este organizată o masă rotundă pe tema fânului și a biodiversității, la care vor participa Anna Westin, Tommy Lennartsson (CSB), Monica Stroe (SNSPA), Bogdan Iancu și Anamaria Iuga (MNȚR).Evenimentul va fi moderat de Vintilă Mihăilescu

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sfântul Slăvit Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

 

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

 

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua Aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua Aripilor Româneşti”

 

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

 

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

 

– 1709: Iau sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. NOTĂ: În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure; în anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

 

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

 

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935)

 

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937) – 155 de ani. NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă moartea la 26.VII.1860

 

– 1862: S-a născut Paul Bujor, naturalist (studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie) şi scriitor (co-director al revistei „Viaţa Românească”); membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

 

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

 

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

 

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România; în primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți (m. 1967)

 

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

 

– 1896: Poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”, cu apariţie până la 1 ianuarie 1897. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox; avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

 

– 1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

 

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi (m. 1988)

 

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

 

– 1919, 20.VII – 4.VIII: Ofensivă a trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

 

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.VII.1919

 

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei româneşti moderne; membru corespondent al  Academiei Române din 1911 (n. 1868)

 

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

 

– 1927: Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, este proclamat rege (începe prima domnie a lui Mihai I, 1927-1930); regele Mihai fiind minor, începe să-şi exercite atribuţiile Regenţa aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

 

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

 

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009) – 85 de ani

 

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994. NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, fiind considerat, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, cel mai bun matematician român al ultimei jumătăţi de secol

 

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882)

 

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, dirijoare a Corului de Copii Radio timp de peste două decenii (m. 2013)

 

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009) – 75 de ani

 

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu; a fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998)

 

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

 

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia din 1982

 

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe

 

– Washington: Noul președinte nigerian, Muhammadu Buhari, va fi primit de președintele american, Barack Obama, la Casa Albă

 

– Paris: Reuniune la nivel ministerial înainte de Conferința de la Paris de la sfârșitul lunii decembrie privind lupta împotriva încălzirii globale (20 și 21 iul.)

– Washington: Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, va fi primit de secretarul de stat american, John Kerry, unde, în aceeaşi zi, va avea loc o ceremonie marcând redeschiderea ambasadei Cubei

 

– Zurich: Reuniune Extraordinară a Comitetului Executiv al FIFA

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris)

 

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 205 ani

 

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare, cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name/conducatori/92-macedonia/271-alexandru-macedon-356-323-i-hr) dau naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

 

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca; unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene (m. 1374)

 

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

 

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

 

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

 

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

 

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

 

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

 

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964) – 125 de ani

 

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

 

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

 

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator şi poet ceh; din anul 1980 este cetățean austriac

 

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

 

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

 

– 1936: A fost semnată Convenţia Inetrnaţională de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă; delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

 

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

 

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

 

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

 

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871) – 70 de ani

 

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

 

– 1954, 20-21: Au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina; Acordurile încheiau oficial „războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

 

– 1969: Prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii; el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

 

– 1974: A început invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod “Operațiunea Atilla”; a fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui; invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

 

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

 

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

 

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

 

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

 

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

 

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

 

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)