Calendarul zilei 5 decembrie

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Grupul Song, condus de dirijorul Daniel Jinga, va susţine un spectacol, la Sala Radio, care va readuce în atenţia publicului piese din folclorul românesc şi internaţional, muzică gospel, piese pop-rock – ora 19:30

* Leova/Cantemir, Rep. Moldova: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Consiliul Raional Leova și Consiliul Raional Cantemir organizează două concerte extraordinare de muzică cu prilejul Zilei Naționale a României (1 dec.): sâmbătă, 5 decembrie – ora 17:00 – Palatul Culturii din Leova; duminică, 6 decembrie – ora 17:00 – Palatul Culturii din Cantemir

– S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 523 de ani (1492), navigatorul genovez Cristofor Columb descoperă insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi întemeiază prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* În urmă cu 151 de ani (1864), a fost promulgată Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Cu 128 de ani (1887) în urmă, intră în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* Se împlinesc 110 ani (1905), de la apariţia (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, a revistei literare „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 apare, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Se împlinesc 105 ani (1910) de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910 prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare si a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Cu 77 de ani (1938) în urmă, apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole (se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha.)

* Se împlinesc 25 de ani (1990), de la apariţia primului număr al „Curierului naţional”; director – Horia Alexandrescu. Ziarul s-a poziționat ca un cotidian de business alături de oamenii de afaceri din România

* În zilele de 5 şi 6 decembrie, acum 21 de ani (1994), la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală “Spre un parteneriat autentic într–o nouă eră” şi s–a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* În urmă cu 2 ani (2013), Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de ”limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2015; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944)

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog şi profesor; preşedinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (din 1990)

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi a României; preşedinte al Senatului (2000-2004 şi 2004-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1886) – 65 de ani

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă – 50 de ani

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist, laureat al Premiului Herder în 1971; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1975: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894) – 40 de ani

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70 ai secolului XX, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul Eugen Ciceu (n. 1940). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 6 decembrie 1997

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Voluntarilor” (sau a Voluntariatului); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– „Ziua Mondială a Solului”; Uniunea Internațională de Științei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluție, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanța solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural și ca factor, care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO — Food and Agriculture Organization of the United Nations), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei și în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susținut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conștientizării la nivel mondial a importanței solului. Conferința FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile și a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia, pe care a declarat-o în decembrie 2013. Adunarea Generală a ONU a declarat, de asemenea, anul 2015 — Anul Internațional al Solurilor prin Rezoluția 68/232, din 20 decembrie 2013, printre obiectivele acestuia numărându-se și cel de promovare a politicii și acțiunilor eficiente pentru managementul durabil și protecția resurselor de sol

– Sărbătoarea Naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a regelui Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927)

– 1687: S-a născut Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (m. 1762)

– 1791: A murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice (n. 1756)

– 1868: S-a născut fizicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic imaginat de Niels Bohr (m. 1951)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl; autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume (n. 1802) – 145 de ani

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Walt Disney, producător, realizator şi autor american de filme de animaţie; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (m. 1966)

– 1901: S-a născut Werner Heisenberg, fizician german, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1932; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1976)

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1950 (m. 1969)

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994)

– 1925: A murit romancierul şi nuvelistul polonez Władysław Reymont; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1924 (n. 1868) – 90 de ani

– 1926: A murit pictorul impresionist francez Claude Monet (n. 1840)

– 1932: S-a născut fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru studiile efectuate contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare

– 1932: S-a născut Little Richard (Richard Wayne Penniman), interpret şi compozitor american de rock

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880) – 75 de ani

– 1946: S-a născut tenorul spaniol José Carreras (pe numele său adevărat Josep Carreras i Coll)

– 1963: A murit compozitorul german Karl Hartmann (n. 1905)

– 1965: A murit Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru medicină pe 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (n. 1874) – 50 de ani

– 1966: S-a născut Patricia Kaas, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 1989: A murit Sir John (Michael) Pritchard, dirijor englez (n. 1921)

– 1995: A murit geochimistul american Clair Cameron Patterson; în 1953 a realizat prima măsurătoare a vârstei Pământului (4.55 bilioane ani) (n. 1922) – 20 de ani

– 2001: A murit Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (n. 1932). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1935

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german; considerat de critici ca fiind unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XX-lea (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Rüdiger), patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse din 10 iunie 1990 până la moarte; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979)(n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini orodocşi arabi). NOTĂ: http://www.antiochian.org/Patriarch_Ignatius_IV_Memorial   dă moartea la 4.XII.2012

– 2012: A murit arhitectul brazilian Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho); considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; a fost arhitectul principal al construirii de la zero a capitalei Braziliei, Brasília (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO) (n. 1907)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului al XX-lea; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: ”Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela