Cele 4 scenarii de luptă împotriva Covid-19

Scenariul 1

Scenariul 1 înseamnă o răspândire de la 1 la 25 de persoane. Guvernul a decis restricţii privind traficul din zonele fierbinţi, cum erau zone din nordul Italiei, Iran şi Coreea de Sud. Cei care veneau din aceste zone trebuiau să intre în auto-izolare la domiciliu. Cetăţenii care veneau din focarele din Italia şi din China intrau în carantină instituţionalizată. Primul scenariu însemna că răspândirea poate fi ţinută cu uşurinţă sub control, atâta timp cât erau respectate normele de carantină şi toate cazurile erau identificate imediat. Închiderea şcolilor a fost decisă în cadrul scenariului 1.

Scenariul 2

România a intrat în scenariul 2 oficial pe 11 martie, când s-a înregistrat al 26-lea caz de infectare. A fost prima zi în care şcolile au fost închise. Autorităţile vor trece la scenariul al treilea când numărul infectărilor va depăşi 100. Odată cu intrarea în acest scenariu s-au decis primele măsuri restrictive în rândul populaţiei neinfectate. Astfel, autoritățile au decis interzicerea tuturor evenimentele publice cu o prezență mai mare de 100 de persoane şi sistarea exporturilor de medicamente. Anchetele epidemiologice au devenit mai extinse, pentru a se identifica toate persoanele cu care un infectat ar fi intrat în contact. Spitalele au deschis secţii dedicate pentru COVID-19, iar intervenţiile chirurgicale au fost limitate la cele absolut necesare sau pentru boli cronice, astfel încât să fie eliberate resurse. Multe spitale au luat măsuri interne pentru limitarea fluxurilor de pacienţi. La graniţă s-au instituit controale mai dure, pentru a identifica persoane venind din zonele roşii, precum Italia, care are graniţele închise. Au început şi controalele împotriva celor care încercau să păcălească autorităţile cu privire la ţara din care soseau. Persoanele care nu recunosc la intrarea în țară că se întorc dintr-o zonă de risc vor fi amendate cu 4.000 de euro. Autorităţile au cerut şi decalarea programului angajaţilor din sistemul public şi recomandarea măsurilor similare către mediul privat. A fost sistată si activitatea muzeelor.

Scenariul 3

Dacă infectările trec de 100, România intră în scenariul 3. Autorităţile au decis că scenariul 3 este valabil între 100 şi 2001 infectări. Din acel moment, autorităţile vor putea impune carantină şi la domiciliu, nu doar în spitale, având în vedere că în multe zone s-ar putea depăşi capacităţile unităţilor medicale. Există planuri inclusiv pentru organizarea carantinei în hoteluri. Spitalele vor funcţiona după un alt program şi vor fi aduşi medici de acasă, din libere. Zonele dedicate bolnavilor de COVID-19 vor fi lărgite, iar celelalte cazuri vor fi mutate în paturi din „spitalele de suport”, care vor fi stabilitate de autorităţi. Având în vedere că circa 10% din cazurile de îmbolnăvire sunt grave şi necesită tratament special, 10% din paturile de terapie intensivă vor fi păstrate în permanenţă pentru cei infectaţi. Asta înseamnă un număr de aproximativ 400 de cazuri la nivel naţional. Scenariul 3 mai presupune și trecerea de la măsuri de prevenţie la măsuri de triaj în spitale, ceea ce înseamnă că afecţiunile care nu sunt urgente vor trece pe planul secund faţă de cazurile de COVID-19. Vor fi luate şi măsuri mai restrictive privind mobilitatea persoanelor în zonele de focar şi în centrele urbane.

Scenariul 4  

Dacă în România vor fi confirmate mai mult de 2.001 de îmbolnăviri, se va activa scenariul 4, care este cel mai resctrictiv. Este de aşteptat ca în acel moment graniţele României vor fi închise şi se vor lua, gradual, măsuri similare cu cele din Italia: intrarea unor zone/focare în carantină strictă, ceea ce înseamnă limitarea libertăţii de mişcare în public, izolare forţată la domiciliu şi a persoanelor neinfectate, pentru limitarea răspândirii virusului, interzicerea adunărilor de persoane şi sub 100 de participanţi închiderea unităţilor comerciale non-esenţiale (baruri, restaurante, magazine cu alt specific decât cel alimentar/medical/).