Ciorbiță de pește – 17 octombrie 2016

Bună ziua, dragi prieteni.

Astăzi, împreună cu soția mea, vom realiza, o ciorbiță de peștișori.

Se ia olica din dulăpior ( nu aia, mă, aia roșie! ) și se umple cu apiță de la chiuvetuță ( mai golește și tu din ea! ).Se pune olica pe aragăzel ( șterge-o și tu o țâră pe fund! ) și se lasă la locușorul ei. Se ia cuțitașul ( ai zis ca le iei si tu sa le ascuti, ca parca e casa de văduvă! ) și se curăță peștișorul de solzișori ( ușor, mă, că umpli bucătăria! ). Se eviscerează peștișorul ( stai acolo, să-ți dau o cârpă, blegule, că uite ce curge pe masă! ). Se taie peștișorul bucățele ( fă-le mai mari că nu pricepem nimic din ele! ) și se pune într-un castronaș ( alt vas, că parcă le speli tu… ). Se toacă morcoveii, țelinuța, păstârnăcuțul și ce…pița și se pun la fiert ( dă focul ăla mai mare, ce, ești chior?! ). Se pun roșioarele în bulionuț ( ușor, pune-le mai de jos, nu vezi ce sare pe aragaz?! ) și se lasă la foculeț timp de treizeci de minuțele ( e mult! ). Apoi, se pun și bucățelele de peștișor ( parcă ziceai că ăsta n-are oase!!! ) și se mai lasă la foculeț zece minuțele ( ca să se facă praf, normal… ). Apoi, ciorbița se potrivește de gustuleț cu săricică ( e puțină! ), mai multă ( ho, gata că o faci ocnă! ), cu oțetuț ( du-te și ia acuma, dacă n-ai știut să spui! ) și se pune și o chituță de leuștenuț ( mă, nu vezi că ăla e pătrunjel?! ). Poftă bună ( asta s-o mănânci tu și cu fiu-tău, nu știi că mie nu-mi place peștele? )!