Crăciunul pe stil vechi

Semnificaţia sărbătorii Naşterii Domnului este aceeaşi pentru toţi creştinii, însă o parte dintre ortodocşi sărbătoresc Crăciunul, precum şi alte sărbători din cursul anului, cu o întârziere de 13 zile. 
În creştinism există două calendare: calendarul iulian şi calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. 

În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile. 

Bisericile Apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu. 

Biserica Ortodoxă Română a adoptat noul calendar în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. 

Alte biserici ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. Crăciunul pe 7 ianuarie este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană şi calendariştii vechi greci care continuă să se folosească de calendarul iulian pentru datele fixe.

Pregătirile pentru Naşterea Domnului încep din timp, astfel încât, în prima zi de Crăciun, creştinii să se poată ospăta şi bucura de sărbătoare. Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile din cauza refuzului lor de a trece la Calendarul Gregorian.

La noi în ţară, respectă calendarul neîndreptat aproximativ 500 000 de persoane din comunităţile lipoveană, sârbă, ucraineeană şi stilistă (cu centrul spiritual la Mănăstirea Slătioara din judeţul Suceava).
De asemenea, ortodocşii din Republica Moldova sărbătoresc Crăciunul cu o întârziere de 13 zile.

Sursa: romania-actualitati.ro