Hristos a înviat!

-Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună;

-Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând;

-În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii;

-Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi „dos cu dos”.

-În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul;

-O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum;
-În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat;

-În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul;

-La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele;

-În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.

                                       *

                             *                  *

Duminică dimineața, exista tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roșu și un ban de argint: să fie sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, și noroc de bani.

Un alt obicei, în prima zi de Paște, este ca, după ce s-au întors de la Înviere și iau anafura, toți ai casei să mănânce un ou roșu, pasca și o bucățică de slănină: să fie curați ca pasca, sănătoși ca oul și grași ca porcul.

La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină și la trăsnet.

În a doua zi de Paște, finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă și un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul și cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă și face urări de Paște. Tradiția udatului are semnificația unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

De asemenea, flăcăii și fetele se uită în fântână pentru ca să fie curați și frumoși ca apa de izvor.

Există credința că cine moare în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot așa, cel ce se naște în această zi va avea noroc toată viața.

Surse: adevarul.ro/agerpres.ro