Ion Basgan – povestea celei mai valoroase invenţii româneşti

Povestea celei mai valoroase invenţii româneşti începe în 1902, la Focşani unde se naşte Ion Basgan, fiul unui preot remarcabil în comunitatea vrânceană.

Educaţia austriacă primită la Scoala Superioară de mine şi Metalurgie din Leoben şi teoria sonicităţii a altui român celebru, Gogu Constantinescu se împletesc fericit şi se transformă 32 de ani mai târziu într-o metodă net superioară de foraj pentru sonde petroliere care coboară de la 1500 de metri atât cât reuşiseră americani cel mai mult, până la 12 000 de metri.

Ion Basgan îmbunătăţise forajul rotativ luând în calcul presiunea hidrostatică şi transmiterea energiei sonice la distanţă prin utilizarea prăjinilor grele în foraj prin rotaţie percutantă. Metoda a ajuns de notorietate mondială şi a permis să se obţină sporirea cantităţilor de ţiţei extras, într-o perioadă în care zăcămintele de suprafaţă erau aproape epuizate.

Altă descoperire majoră a ilustrului inginer a fost legată de verticalitatea forajului de adâncime. Metoda forajului cu prãjini grele proporţionale şi forajul rotativ simultan percutant au permis coborârea masivã a centrului de greutate a garniturii de foraj în funcţie de sarcina axialã pe sapã şi volumul de lichide dezlocuit . Pentru prima datã s-au realizat sonde perfect verticale.

Pe lângă bucuria realizării unor invenţii uriaşe pentru extracţia ţiţeiului, Basgan se confruntă cu imposibilitatea de a primi banii aferenţi brevetelor de invenţie amintite. Participarea României alături de Germania nazistă în luptele celui de-al doilea război mondial îl pune pe Ioan Basgan pe lista neagră a guvernului american care îi blochează brevetele de invenţie. Inginerul român este văduvit de sumele aferente exploatării ideilor sale de către cele mai puternice firme din domeniu.

continuare …

[jwplayer mediaid=”186930″]