Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă aceasta dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

În Postul Crăciunului, credincioșii au dezlegare la pește sâmbăta şi duminica. Prima săptămână a acestui post, până în 21 noiembrie, precum şi ultima săptămână, în perioada 20-24 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă şi duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la peste, doar la untdelemn şi vin.

Luni, miercuri şi vineri, se posteşte fără untdelemn şi vin. Ziua de 24 decembrie poartă denumirea de Ajunul Crăciunului. E o zi de post mai aspru faţă de celelalte zile. Există obiceiul să nu se mănânce până la ora 3-4 p.m. Această practică aminteşte de postul ţinut în vechime de catehumenii care în seara acelei zile primeau botezul şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.

La masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin. Lăsatul Secului se ţine ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac şi ultimile nunţi până la sărbătorile de iarnă, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului.

La Lăsatul Secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sunt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi cu prin zgomote şi împuşcături.

Firimiturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului se aruncă la păsările sălbatice, pentru că suratele lor de toate neamurile să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă în care s-au gătit bucatele de Lăsatul Secului se spală şi se lasă în noaptea cu gură în jos, pentru a nu intră în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru masă festivă. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subţire va fi uşoară şi vara plină de rod.