Sfânta Cuvioasă Parascheva

Considerată de creştinii ortodocşi una dintre cele mai populare sfinte din calendar, cunoscută şi ca Sfânta Vineri, Parascheva este celebrată în fiecare an pe 14 octombrie. Se spune că Sfânta Parascheva apără, în general, de toate relele.

Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni. Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării. În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc. În popor, mai este cunoscută şi ca Sfânta Vineri.

Conform credinţei poopulare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ţii cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap şi de ochi.

O altă superstiţie străveche spune că, printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie poamele cu cruce, nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine şi lipie.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la bunul Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. În popor se spune că dacă eşti însărcinată, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta te va ocroti la naştere, iar naşterea copilului va fi una uşoară şi lipsită de dureri.

Mai mult decât atât, se fac şi unele previziuni ale vremii în funcţie de cum se prezintă vremea în ziua în care Sfânta este prăznuita, dar ţinând cont şi de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în ziua de 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă. Iar dacă oile dorm risipite, iarna va fi domoală şi blândă.