Strada Elena Farago

Suntem  în febra sărbătorilor de iarnă: Crăciunul , Anul Nou. Gândurile noastre , ale celor maturi, alunecă, parcă fără voie, dar cu o bucurie imensă spre copii, spre copiii noștrii, spre copilăria noastră. Ne emoționează până la lacrimi nepotul, nepoata , copilul care, peltic, cu stângăcie, cu poticniri, cu ajutorul șoptit al celor din jur, recită, la serbarea de la școală sau lângă bradul din casa noastră  Cățelușul șchiop, sau Gândăcelul, sau Doi frați cuminți, sau altă poezie scrisă  de Elena Farago cu lacrimi de mamă luptătoare.

Elena  Paximade, căsătorită Farago, s-a născut în data de 29 martie 1878 la Bârlad. A rămas orfană așa că a fost nevoită să  muncească și să aibă grijă de ceilalți  frați. A lucrat ca guvernantă în casa lui Ion Luca Cragiale unde a cunoscut multe  persoane din lumea scriitorilor  printre care George Coșbuc, Alexandru Vlahuță dar și pe Francisc Farago, economist, cu care s-a căsătorit. Debutează ca poetă la vârsta de 25 de  ani. Colaborează  cu Nicoale Iorga la  revista ”Semănătorul” fiind un exemplu pentru mulți tineri.

Din 1907 se stabilește, cu familia,  la Craiova.Îl adoptă pe fiul Mihnea care o inspiră într-un mod miraculos. Scrie poeziile una după alta: ”Bobocica“, „Să nu plângem“, „Să fim buni“, „Într-un cuib de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“. Nașterea fiicei, Coca- Cocuța, dublează inspirația  Elenei Farago. Face parte din  Comitetul de redacție al  revistei                 ” Ramuri” , înființată în 1905, iar ședințele de lucru se țineau în casa Farago care devenise  locul de întâlnire al oamneilor de cultură din Craiova. În 1921, Primarul Craiovei a numit-o directoarea Fundației ” Alexandru și Aristia Aman”  pe care o va conduce până în 4 ianuarie 1954 când a decedat. S-a mutat în locuința de serviciu a Fundației  care , în zille noastre, a devenit Casa memorială Elena Farago.

S-a bucurat de recunoașterea contemporanilor, obținând , printre altele, Premiul Național pentru Literatură, premiul „Adamachi” al Academiei Române , „Ordinul Meritul Cultural” acordat de Regele Carol al II-lea.În 1928, la vîrsta de 50 de ani, a fost aleasă ”Ceățean de onoare al Craiovei”.

Se bucură de apreciere și în zilele noastre.Biblioteca județeană organizează în fiecare an, în luna martie, ”Zilele Elena Farago”.O școală și o grădiniță din Craiova poartă numele ”Elena Farago”. O librărie din Craiova poartă numele Elena Farago.O stradă din Craiova poartă numele Elena Farago.

Strada Elena Farago este o prințesă a  Cartierului Craiovița Nouă. Are forma literei  S. Prima buclă începe din Bulevardul Dacia,trece pe lângă Școala 34 și ajunge la Școala 33, care îi poartă numele,Elena Farago, apoi, la a doua buclă, se întoarce spre Bulevardul Olteniei. Grădinița construită pe strada Elena Farago poartă numele poeziei ” Gândăcelul”  scrisă de Elena Farago.

E vacanță.Luați-vă  nepoții de mână și mergeți la Casa memorială Elena Farago situată lângă  Biblioteca  ” Aristia și Alexandru Aman”. Citiți în sala de lectură sau în curtea Bibliotecii poeziile ”Din traista  lui Moș Crăciun” , ”Într-o noapte de Crăciun” ,” Să nu minți, să nu furi”.Citiți poeziile Elenei Farago ! În acest spațiu plutește , parcă, îndemnul Elenei Farago: ”Fiți cuminți întotdeauna,Și fiți buni, copiii mei!”

Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea

Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova

http://gheorghe.manolea.ro