Strada George Enescu

Strada George Enescu începe din strada Amaradia și ajunge până  în strada Tineretului din Craiovița Nouă. Pe timpuri, adică prin 1916, se numea strada Sineasca, iar cartierul era locuit de lăutari. Într-un document din 1962, strada apare cu numele George Enescu. Chiar la intersecția cu strada Amaradia este casa Aldea construită la jumătatea secolului XIX, adică în vremea în care se năștea George Enescu, renovată în ultimii ani, și care dă o notă aparte acestei prime porțiuni.

Pe stânga se intersectează cu strada Iancu Jianu și, după câțiva pași se ajunge la  Căminul şcoală nr. 8 , înființat în 1951 cu numele  Casa de copii infirmi „7 Noiembrie”. Acum se numește Școala generală specială ”Sf.Mina”. Pe partea dreaptă  se află clădirea Ocolului silvic Dolj și a Staținii de cercetare în domniul silvic. De la intersecția cu strada Plevnei se întind, pe partea stângă, blocurile din cartierul George Enescu apoi cele din Craiovița Nouă. Pe partea dreaptă,  vechile case  își păstrează și acum  croială de odinioară . La numărul 64 casa în care s-a născut Ioana Radu pe care fusese aplicată o placă de marmură. Acum, în locul ei, a rămas, simbolic,  doar un dreptunghi  de culoare albă. Tot pe dreapta, Cimitirul Sineasca cu istoria lui și amitirile noastre despre oamenii  care se odihnesc  aici.

După sensul giratoriu se  traversează pârâul Cornițoiu și zona mlăștinoasă din apropiere. Primul program de desecare  a acestei zone a fost lansat în 1898, adică acum 118 ani. Se pare că mai  avem nevoie de încă un secol pentru rezolvarea completă a problemei. Strada George Enescu  traversează strada Constantin Brâncoveanu, fostă Potbanița și  intră, triumfal, în cartierul Craiovița Nouă. De aici, strada George  Enescu are atributele unui bulevard: o arteră urbană largă, cu spațiu verde și alee pietonală pe mijloc.

George Enescu s-a născut în data  19 august 1881 în satul Liveni-Vîrnav din județul Botoșani, în familia  Costache  și Maria Enescu. Soarta a făcut ca cei șapte frați născuți înaintea lui să moară încă din copilările. El a trăit  și a demonstrat  întregii omeniri genialitatea lui ca violonit , ca pianist, compozitor și profesor de muzică

Despre George Enescu se poate povesti extrem de mult, dar eu voi aminiti  doar câteva dintre legăturile lui cu orașul nostru.

George Enescu l-a apreciat pe tenorul Grigore Gabrielescu, născut la Craiova , pe care l-a vizitat aici, în universul cultural al Craiovei, de mai multe ori.

George Enescu a venit la Craiova și în 1911-1912  la  invitația lui Emil Gârleanu, Directorul Teatrului Național din Craiova pentru a participa la două concerte  extraordinare destinate fondării unui Premiu Național de compoziție.

George Enescu a venit la Craiova și în luna mai a anului 1942. A fost și la Conservatorul Municipal de Muzică și Dicțiune ”Cornetti”,  unde avea mulți prieteni. Probabil că au discutat și despre audiția muzicală organizată de  Conervator pentru ziua  de duminică  7 iunie 1942, ora 10,45 pentru că, pe  Programul tipărit cu această ocazie, George Enescu a scris : ”Muzica nu este un lux, ci o artă care purifică și’nalță sufletele, deci este un element moralizator care trebuie încurajat și răspândit cât mai mult în toate clasele sociale căci tocmai posibilitatea de-a cultiva sufletul diferențiază pe om de animal. Școala de muzică, ori mai bine zis Conservatorul Cornetti trebuie să trăiască și să propage cultul frumosului”.

Școala de Arte și Meserii ”Cornetti” , care funcționează și azi pe strada Jiețului nr.19, a respectat îndemnul lui George Enescu. Mai mult, instituțiile muzicale ale Craiovei, Opera Română, Filarmonica, Liceul de Arte  ”Marin Sorescu” , Corul Medicinei dar și oferta Universității din Craiova în domeniul muzical, au diversificat ” arta care purifică și înalță sufletele”. Faceți o plimbare pe strada George Enescu! Mergeți la Opera Română din Craiova! Mergeți la Filarmonica din Craiova! Gândiți-vă și la suflet!

Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea