Strazile Craiovei si numele lor: Strada Felix Aderca

Strada Felix Aderca.

În zilele noastre termenul ” interviu”  este folosit frecvent. ”Am fost la un interviu și sper să obțin postul acesta pentru  că..” . ” Mă grăbesc, voi da un interviu la radio. Trebuie să ajung într-un sfert de oră”. ” Am  citit în ziarul de azi  interviul cu  antrenorul echipei de baschet”.

Noțiunea de interviu este asociată, în cele mai multe cazuri, cu jurnalismul, cu presa. Interviul jurnalistic este, prin excelență, informativ.  Și totuși, interviul este cunoscut și ca gen literar. Felix Aderca a impus  în literatura din România  acest gen literar ca mijloc de a cunoaște  o operă sau o personalitate. Spre deosebire de interviul jurnalistic, prin  interviul literar , reporterul caută să pătrundă în universul operei sau în universul personalității intervievate. Reporterul examinează acest univers din punctul său de vedere și din punctul de vedere al interlocutorului. În felul acesta interviul literar devine un schimb de idei între parteneri egali. Felix Aderca  a impus acest gen literar în 1929 prin publicarea volumului ” Mărturia unei generații” . Volumul cuprindea 29 de interviuri cu  personalități  notorii  din  România, luate într-un interval de aprope treizeci de ani.  Printre cei intervievați se numără Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu  Rebreanu, Mihail Sadoveanu.

Trebuie spus că Felix Aderca a intuit valoarea lui Tudor Arghezi în vremea în care alți confrați sau cronicari nu îl apreciau ba chiar în criticau zelos. Felix Aderca  cataloga  drept ”capodoperă”  romanul ” Ion” , scris de Liviu Rebreanu,  în vrema în care mai mirosea a cerneală tipografică.

.           Dar până să ajungă la această cunoaștere a valorilor și a psihologiei umane, Felix Aderca  a trăit cele mai diverse experiențe umane.

Felix Aderca,s-a născut în 26 martie 1891 la Vaslui, într-o familie cu cinci copii care, împinsă de sărăcie parcurge distanța până la Craiova într-o căruță cu coviltir. Tatăl său, Avram Aderca,  găsise o suljbă la Craiova. Distribuia tutun. Toată familia locuia la marginea Craiovei  într-o casă cu două încăperi. A muncit mereu pentru aș ajuta familia. Ca să-și cumpere uniforma de licean al Colegiului Carol I  din Craiova  s-a angajat în corul bisericii sau a vândut lumânări. Ca elev, a fost implicat într-o intrigă legată de Teza la istorie și a fost eliminat  din toate școlile din țară. A mers la Paris, dar s-a întors la începutul Primului Război Mondial pentru a se  înrola  în Armata română.  S-a prezentat la Regimentul de infanterie  din Craiova dar, surpiză, este arestat ca dezertor. Noroc cu un colonel care le-a spus acuzatorilor  că un dezeror nu vine singur de la Marsilia ca să se înroleze. A luptat cu îndârjire și a primit decorația ” Bărbăție și credință cu spade”. Totuși, prin articolele scrise  în presa vremii și-a expus dezacordul  față de atrocitățile care însoțesc , de obicei, un război.

Deși a primit o decorație  militară în Primul Război Mondial, în august 1941 este trimis într-un batalion de muncă  obligatorie pentru că era evreu. Și aceasta a fost o  experiență umană pe care a trăit-o Felix Aderca.

Din 1948 a lucrat 13 ani la o lucrare în trei volume ”Goethe și lumea sa”  pe care n-a reușit să o publice pentru că avea, după opinia directorului Editurii,  ” grave greșeli de ordin ideologic și politic”.

După o viață de luptă continuă,  începută în 1891, prozatorul, eseistul, publicistul și poetul Felix Aderca, și-a găsit liniștea veșnică în 12 decembrie  1962 , în București.

Strada Felix Aderca, fostă Krasnoff, este paralelă cu strada Unirii.  Craiova își exprimă prețuirea față de fostul său cetățean Felix Aderca, prin acordarea numelui său străzii care coboară din strada Madona Dudu spre Piața veche și urcă apoi spre  Hotelul și Restaurantul militar situat pe strada  Sfântul Dumitru.

Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea

Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova

http://gheorghe.manolea.ro