DE ACTUALITATE

Strazile Craiovei si numele lor: strada Mihail Moxa

Strada Mihail Moxa

  1. Episodul 82 Strada Mihail Moxa


            În nordul Olteniei se află vâteva mănăstiri bine cunoscute pentru arhitectura lor și picturile care le împodobesc. Printre ele se numără și Mănăstirea Bistrița, ctitorită între anii 1492-1494  de  boierii din neamul Craiovești : Barbu Craiovescu , Ban al Craiovei, Pârvu Craiovescu, vornic, Danciu Craiovescu, armaș,   și Radu Craiovescu, postelnic.

Mănăstirea Bistrița a fost, de-a lungul timpului, mai mult decât un lăcaș de cult. Mănăstirea Bistrița  a fost și un izvor de cultură. Istoria spune că aici a fost imprimată, în 1508, prima carte din România,  ”Liturghierul” lui Macarie. La Mănăstirea Bistrița s-au transcris multe  documente, unul dintre acestea datând din 1573. Pentru această muncă de transcriere era nevoie de știință de carte, așa că aici, la Mănăstirea Bistrița s-a înființat o școală la care tinerii primeau cunoștințe de ”limbă și literatură”.  Aici a învățat și Neagoe Basarab, viitor Domn al Țării Românești, despre care am învățat la școală, în primul an de liceu. Îmi amintesc și acum de principiile morale de educare a tineretului descoperite de noi, elevii, cu ajutorul profesoarei de limba română în  ”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” .

Ei bine, Mihail Moxa a scris  în atmosfera de evlavie și învățătură de la Mănăstirea Bistrița. Era în anul 1620 când călugărul Mihail Moxa a scris ” Cronograful Țării Românești”  prima lucrare  de istorie universală  scrisă în limba română,  apărută pe teritoriul  țării noastre. Trebuie subliniat că Mihail Moxa s-a documentat  din scrierile vremii dar a inclus și evenimentele legate de Țara Românească. Manuscrisul Cronografului scris de Mihail Moxa a rămas în Biblioteca Mănăstirii Bistrița mai bine de 200 de ani.  În 1845  a fost  găsit, în Biblioteca Mănăstirii, de un rus, Vasili Grigorovici. L-a cumpărat și l-a dus la el acasă, adică la Moscova, dar  l-a făcut cunoscut și altora. Documentul a fostdescoperit în 1877 de  istoricul Grigore Tocilescu. A fost studiat și publicat de Bogdan Petriceicu Hașdeu. A fost studiat și de Academicianul nostru Constantin Nicolăescu Plopșor. Este studiat și azi de alți cărturari.

Mihail Moxa descrie în Cronograful său popoarele antice și popoarele medievale.Mihail Moxa amintește în Cronograful său  luptele lui Mircea cel Bătrân, luptele lui Iancu de Hunedoara și pe cele ale lui Ștefan cel Mare. Din scrierea lui Mihail Moxa s-a documentat și Mihai Eminescu  pentru a scrie  Scrisoarea a III-a.

Mihail Moxa a tradus, în anii 1640-1641,  Pravila de la Govora, o culegere  de legi biericești și laice. Pravila de la Govora cuprinde, în cele 164 de pagini ale sale, descrieri ale ritualurilor din existența unui om: botezul, căsătoria, funeraliile. Prin strădania lui Mihail Moxa  noi, cei de acum,  știm cum se botezau creștinii acum 400 de ani. În esență, ca și azi.

 

 

 

Strada Mihail Moxa este situată în zona centrală a Craiovei, între strada Împăratul Traian , fostă Silozului, și strada AI Cuza. Privită de sus,  strada Mihail Moxa are forma unui pahar cu picior. Piciorul se sprijină pe strada Înfrățirii.O parte a cupei se răsfrânge spre strada Împăratul Traian, iar cealălaltă parte  se răsfrânge spre strada 13 septembrie.

Așadar, numele lui Mihail Moxa este legat de primele scrieri în limba română și de Mănăstirea Bistrița, din nordul Olteniei, ctitorită de boierii din neamul Craioveștilor.

 

Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea

Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova

http://gheorghe.manolea.ro

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: