Superstiţii de Marţişor

Prima zi a primăverii era sărbătorită încă de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. În timpul dacilor, mărţişoarele erau pietricele albe şi roşii, înşirate pe o aţă. De asemenea, în trecut, mărţişoarele erau monede atârnate de fire de lână, negru cu alb. Tipul de monedă, aur, argint sau bronz, indica statutul social. Ele erau purtate la gât sau la încheietura mâinii, numindu-se, mai târziu marţ sau mărţiguş.
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi, apoi, erau atârnate de crengile lor.

Folcloriştii au găsit interpretări ale Mărţişorului în civilizaţia antică, atribuindu-i o descendenţă directă din emblemele războinicului Mars, pentru că, la Idele lui Marte, când zăpada nu era încă topită în întreg Imperiul Roman, puteau începe campaniile militare. Roşul şi albul semnifică, aşadar, tocmai această zi – vitalitate şi victorie, pe de o parte, şi purificare şi inaugurare, pe de alta.

In general, pe 1 martie, femeile primesc martisoare de la barbati. In Moldova insa, barbatii sunt cei care primesc martisoare de la femei. Se spune ca gestul daruirii unui martisor este incarcat de semnificatii. Pe vremuri, baietii le ofereau martisoare numai fetelor pe care le iubeau. Oferirea unui martisor indeamna la intelegere, armonie si voie buna.
Se mai spune ca, daca martisorul este dat jos inainte de vreme, este un semn al ghinionului. Dupa ce el este dat jos, nu se arunca, ci se prinde in ramurile unui pom fructifer pentru a-i aduce belsug.

Sursa: romaniatv.net