Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Pe 6 ianuarie, credincioşii prăznuiesc Botezul Domnului sau „Boboteaza”. Fiind una dintre cele mai importante zile ale anului bisericesc, există numeroase tradiţii şi obiceiuri interesante formate în jurul acestei sărbători.

Boboteaza şi ziua Sfântului Ioan Botezătorul (celebrată pe 7 ianuarie) marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

În această zi, se obişnuieşte ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, după care sar câţiva flăcăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele şi casele

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote.

Tradiţia ortodoxă spune că în această zi se mănâncă piftie, grâu fiert şi se bea vin roşu.

Sursa: a1.ro