Tradiții și obiceiuri de Nașterea Maicii Domnului (Sf. Maria Mică)

Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie atât către biserica ortodoxă cât și de cea catolică.

Dintre cei peste 2,2 milioane care au numele Maria sau derivate ale acestuia, 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi.

Dintre femeile care îşi serbează onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela şi alte 31.149 Mioara. De asemenea, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Mărioara, 1.685 Măriuca şi 162 Măria.

De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin şi 3.332 care au fost botezaţi Marinică.

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă.

Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se da startul targuilor şi iarmaroacelor de toamna.

Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfânta.

Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansă de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candelă în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Femeile care vor să nască ușor trebuie să se roage Fecioarei Marii și Sfinților Ioachim și Ana pentru „dezlegarea pântecelui.” Și aceste zile lucrul în gospodărie sau preparatul bucatelor sunt interzise sau în caz contrar vei abate asupra ta și asupra copiilor tăi mânia divină. Una din credințele moștenite din bătrâni ne vorbește despre pedeapsa cu arsuri sau izbituri… Dacă ești mamă și vrei să-ți ferești copilul de pete și nenorociri, nu cumva să lași pe foc o oala cu mâncare…
Dacă în această zi de sărbătoare înfloresc perii și merii, o toamnă lungă și frumoasă se anunță. Dacă în schimb plouă în ziua Nașterii Maicii Domnului, iată un semn care prevestește o toamna ploioasă și friguroasă. Se crede, de asemenea, că între sărbătorile celor două Marii nu cade bruma.

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă pragul dintre două anotimpuri-sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte. De la această dată, în mediul rural încep lucrările agricole de toamnă.

De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.

Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.

În ziua praznicului, începe ritualul numit „bătutul” nucilor. Pentru ca nucul să rodească şi în anul viitor, nucul se bate să cadă nucile. Familiile care respectă ritualul, vor avea, cu siguranţă, o recoltă de nuci bogată şi în anul viitor.

În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului. Tradiţia spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi se va aduna sporul casele tuturor gospodarilor.

Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.

În această zi, bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul lor vor purta căciuli.

Acum se sfinţesc la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale: după slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.

Totodată, gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie „de sufletul morţilor”, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă.