Ciocnitul Ouălor de Paști

Deși regulile Ciocnitului Ouălor pot fi diferite de la zonă la zonă, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură, ce părți ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute”, „pe nevăzute” etc.

Ciocnitului Ouălor, sacrificiu al divinității primordiale înfrumusețată prin vopsire și încondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Ouălor este permis și așteptat cu nerăbdare de credincioși după slujba de Înviere a Mântuitorului în noaptea Paștelui, până la Ispas-Înălțarea Sa la ceruri.

Ouale, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc după anumite reguli de Paște. Oul are trei părti: vârful (care se numește cap), partea opusă (dos) și fețele laterale (coaste). În prima zi de Paște se ciocnește numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.

Ca regulă generală, primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în vârstă ciocnește capul oului ținut de partener, rostind cunoscuta formulă „Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele „Adevărat a înviat!”.

Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu celelalte rude, cu prietenii și vecinii invitați la masă.

Ouale roșii sunt considerate păzitorii casei și tocmai de aceea nu trebuie să lipsească.

În acelaşi timp, oul simbolizează viața eternă, fertilitatea, renaşterea și norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori și oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viață.