Ziua Vânătorilor de Munte

Potrivit Ordinului Marelui Cartier General nr. 294 din 3 noiembrie 1916, Şcoala de Schiori din Bucureşti (prima formă organizatorică apropiată de vânătorii de munte, înfiinţată la 30 septembrie 1916) a fost transformată în Corpul Vânătorilor de Munte. Unitatea era organizată în trei batalioane, fiecare a câte trei companii, iar la comanda sa a fost numit căpitanul Virgil Bădulescu.

Corpul Vânătorilor de Munte era destinat să îndeplinească „misiuni de recunoaştere, de siguranţă şi de legătură”, fiind totodată şi o unitate tactică, în special în trecătorile din Carpaţi.

La 27 decembrie 1916, Corpul Vânătorilor de Munte a fost transformat în Batalionul Vânători de Munte, care a participat în cadrul bătăliei de la Oituz la executarea unor puternice contraatacuri, pentru cucerirea unor înălţimi dominante, cele mai importante fiind Coşna şi Cireşoaia.

În campaniile celui de-al Doilea Război Mondial, vânătorii de munte au participat la eliberarea Bucovinei şi nordului Basarabiei, ajungând până în munţii Caucaz şi ai Crimeii (campania din Est), luptând apoi pentru eliberarea Transilvaniei, în Ungaria, în munţii Bukk şi în Slovacia, în munţii Metaliferi, Tatra Mare, Tatra Mică, Carpaţii Albi, apoi în podişul Boemiei (campania din Vest). De la 22 iunie 1941 şi până la 12 mai 1945, pierderile vânătorilor de munte s-au ridicat la un total de 74.208 oameni.

După încheierea războiului, trupele vânătorilor de munte au trecut prin reorganizări, redislocări şi desfiinţări, ceea ce a dus la dispariţia Brigăzii 2 Vânători de Munte, la 14 aprilie 1961, reînfiinţată apoi prin Ordinul MFA din 14 octombrie 1964, cu sediul la Baia Mare, apoi la Braşov. Tot atunci s-a înfiinţat şi Batalionul 21 Vânători de Munte, cu sediul iniţial la Rădăuţi, apoi la Predeal. Ulterior s-au înfiinţat şi alte brigăzi, subordonate altor mari unităţi din forţele terestre.

În prezent, Brigada 2 Vânători de Munte activează în cadrul forţelor operaţionale, iar Brigada 1 în cadrul forţelor de generare/regenerare. (agerpres.ro)