Covoarele oltenesti, aproape de intrarea in Patrimoniul Mondial UNESCO
Publicat de Cosmin Meca, 8 decembrie 2014, 16:28
Ministerul Culturii a depus dosarul de candidatură pentru înscrierea „Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova“ în Patrimoniul UNESCO.
Initiativa comuna de a cuprinde pe lista UNESCO a acestui mestesug al teserii covoarelor traditionale si a scoartelor a fost icurajata si de succesul anterioarei acțiuni în tandem a celor două țări, prin care a fost înscris în acest patrimoniu obiceiul colindatului.
O echipă de specialiști a fost prezenta in Oltenia pentru a realiza o documentare care să evidențieze felul în care această veritabilă artă a țeserii scoarței tradiționale, ce ne-a adus faimă în toată lumea, a dăinuit până în zilele noastre.
Cea mai veche unitate de artizanat se afla la Tismana , locul unde in 1950 se puneau bazele Cooperativei “”Ärta Casnica””.In anul de inceput, aici se executau 650 mp de covoare iar in 1980 , anul varfului de productie, aici se realizau peste 70.000 mp de “tesaturi cu alesaturi”.Existau 11 puncte de predare-primire pentru 37 de sate din nordul judetului Gorj, fiind incadrate in munca 1580 de lucratoare.
Pe langa traditionalele covoare oltenesti, aici se executa si costume populare autentice, marile ansambluri profesioniste de folclor avand costumatia de scena realizata la Tismana.
Costumele tradiţionale executate aici sunt cunoscute pentru frumuseţea şi fineţea elementelor lor, pentru rafinamentul compoziţiilor decorative şi cromatice şi ocupă un loc de frunte în colecţiile de patrimoniu ale mai multor muzee din ţară.
Muzeul Taranului Roman are expuse foarte multe obiecte de artizanat realizate la Arta Casnica iar Muzeul Olteniei din Craiova a apelat in dese randuri la specialistii de aici pentru reconditionarea sau executarea unor piese unicat de costum popular.
„Există o imensă bogăție de modele, care are drept sursă obiceiul din trecut al fetelor, în special al celor de la munte, care iarna stăteau în casă și coseau, într-un fel de întrecere cu celelalte. Ele nu permiteau nici vecinelor sau rudelor să vadă modelul pe care îl creau, iar primăvara, de Paște apăreau fiecare cu costumul nou creat. De aici provine varietatea de modele, din sufletul fetelor, inspirate de la flori, plante, de la culorile lor”, ne-a declarat Stefania Pruna, presedinte la Arta Casnica-Tismana.
Dosarul de candidatură privind „Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova“ a fost înaintat Secretariatului Convenţiei UNESCO, decizia finală urmând să fie luată la începutul lui 2015.
În prezent, România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO patru elemente: „Ritualul Căluşului“, „Doina“, „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ şi „Colindatul de ceată bărbătească“, acesta din urmă în comun cu Republica Moldova.
