Lada de zestre a nuntilor romanesti

Publicat de Cosmin Meca, 13 iulie 2015, 18:12 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:29

Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.

Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.

Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.

Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.

Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).

Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).

Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.

La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!