Home » Fapt divers » Severinul, cea mai veche aşezare omenească

Severinul, cea mai veche aşezare omenească

Publicat de Cosmin Meca, 17 septembrie 2015, 10:00

Poate că puţini ştiu că Severinul este cea mai veche aşezare omenească stabilă cunoscută în Europa. Drept mărturie, în partea vestică a oraşului, regăsim cartierul vechi, denumit Schela Cladovei, cu o cultură ce datează din 7 200 î. Hr. Aici au fost construite primele case din Europa, au fost cultivate primele plante, au fost făcute primele intervenţii chirurgicale, au fost realizate primele opere de artă şi tot aici a fost înregistrat primul conflict armat. De-a lungul istoriei, diverse comunităţi s-au stabilit pe acest teritoriu, iar în sec al III-lea î. Hr., sub vatra actualului oraş, a luat naştere o aşezare dacică – Drubeta („aşezarea de la despicătură”, în limba dacilor). Romanii cuceritori au numit oraşul nou înfiinţat de ei „Drobeta”, preluând numele vechii aşezări.

Oraşul modern Turnu Severin are o istorie relativ nouă faţă de alte oraşe ale României, fiind înregistrat pe harta ţării şi a lumii în urma decretului generalului Pavel Kiseleff, din 22 aprilie 1833. Din această dată Severinul dobândeşte calităţile unui oraş de negoţ, fiind dezvoltat după un plan elaborat de inginerul Xavier Villacrose, orientat cu faţa la Dunăre, de formă rectangulară, cu străzi largi ce cad perpedincular pe Dunăre sau merg paralel cu ea. Numele oraşului vine de la fascinantele ruine ale Cetăţii Severinului, având trei origini posibile: una latină, asociată numelui împăratului Septimiu Severus; alta slavă, legată de cuvântul severnâi (tradus „din nord”); şi o origine religioasă, asociată Sfântului Severin de Noricum, sfânt recunoscut în Evul Mediu drept protector al bisericii latine din incinta cetăţii medievale.

Drobeta Turnu Severin este centru administrativ al judeţului Mehedinţi, cu o populaţie de peste 120 000 locuitori. Emblema oraşului este reprezentată de Castelul de Apă – operă de stil, cu o aşezare giratorie în axul principal al urbei, inaugurat în anul 1914. Unice sunt şi obiectele antice, păstrate încă din perioada construcţiilor romane sau feudale, printre care: castrul roman Drobeta (prima construcţie de piatră ridicată de romani pe teritoriul Daciei, edificiu ce apăra primul pod roman peste Dunăre); podul construit de Apollodor din Damasc la ordinul împăratului Traian (cea mai îndrăzneaţă lucrare inginerească a antichităţii romane, având o lungime de 1 135m.); termele romane; fortificaţia poligonală din sec. al XIII-lea d.Hr.; Biserica Mitropoliei Severinului.

Pe lista obiectivelor de vizitat nu trebuie să lipsească:

Muzeul Regiunii Porţile de Fier (Secţii: istorie-arheologie, ştiinţele naturii, acvariu, artă populară şi etnografie). Program: marţi – duminică, 9.00 – 16.00;

Muzeul de Artă (decorat în stil baroc, etalează valori începând cu arta feudală, sec. al XIX-lea, XX, lucrări semnate de pictori precum: Aman, Grigorescu, Pallady, Tonitza, Ghiaţă, etc.). Program: marţi – duminică, 9.00 – 17.00;

Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier (cel mai mare edificiu de acest fel din România, fiind şi un elegant monument al tehnicii contemporane. Ansamblul desfăşurat între malurile românesc şi sârbesc ale Dunării, alcătuit din barajul deversor, ecluze, blocuri de comandă centrale hidroelectrice, are dimensiuni impresionante. Complexul dispune şi de un muzeu ce se poate vizita, acesta fiind structurat pe secţii de geologie, arheologie si etnografie);

Biserica Maioreasa (prima biserică ortodoxă ridicată în Turnu Severin, 1842);

Biserica Grecescu (ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ion şi Ioana Grecescu; în 1884 devine Catedrala Ortodoxă a oraşului);

Biserica Romano–Catolică (construcţie în stil neo-gotic, ridicată în 1887 cu sprijinul comunităţii şi al lui Carol Davila).

Distanţa dintre Drobeta Turnu Severin şi câteva oraşe importante din România:

Bucureşti – 350 km;
Craiova – 120 km;
Timişoara – 210 km.

Iată şi câteva trasee turistice pe care le puteţi parcurge odată ajunşi în zonă:

Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier (Gura Văii) – Mănăstirea Vodiţa – Orşova – Eşelniţa – Şviniţa – Cazanele Mari – Cazanele Mici;
Drobeta Turnu Severin – Baia de Aramă – Ponoarele – Prejna – Cireşu;
Drobeta Turnu Severin – Schitul Topolniţei – Mănăstirea Strehaia – Mănăstirea Gura Motrului.

Zone de interes etnografic: