Home » Fapt divers » 147 de la instalarea primului semafor

147 de la instalarea primului semafor

Publicat de Cosmin Meca, 10 decembrie 2015, 09:57

Acum 147 de ani (1868), la Londra, la intersecţia Bridge Street cu Parliament Square, era montat primul semafor din lume de inginerul de căi ferate, J.P. Knight: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie.

Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, presupunându-se că a fost inventat de un poliţist pe nume Lester Wire, în anul 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Clevelan.

Ce s-a întâmplat în 5 august 1914, când la o intersecţie aglomerată a fost instalat primul semafor electric din lume ?

Primele dispozitive optice de semnalizare cu gaz fuseseră instalate pe 10 decembrie 1868, în Londra, lângă clădirea Parlamentului britanic, pentru a controla circulaţia pe Bridge Street, Great George Street şi Parliament Street.

Erau primii ai automobilelor, iar circulaţia era o experienţă haotică cu toţi pietonii, bicicliştii, caii şi tramvaiele care îşi disputau dreptul de a trece mai întâi. Traficul se mai decongestionase totuşi după dispariţia treptată a trăsurilor cu cai, dar devenise clar că era necesar un sistem de regului pentru a-l ţine în mişcare şi pentru a reduce numărul de accidente pe drumurile publice.

În Statele Unite, primele insule în trafic au fost puse la San Francisco, California în 1907, volanul pe partea stângă a fost standardizat pentru maşinile americane în 1908, iar primele marcaje pictate au apărut pe drumurile din statul Michigan, în 1911.

În 5 august 1914, American Traffic Signal Company instala primul semafor electric la intersecţia Euclid Avenue cu East 105th Street din Cleveland.

Semaforul, proiectat de James Hoge, avea doar două culori, roşu şi verde, emitea un semnal sonor care avertiza schimbarea culorilor şi permitea poliţiei şi staţiilor de pompieri să-i controleze funcţionarea, în caz de urgenţă. Semaforul era format din patru perechi de lumini roşu şi verde care funcţionau ca indicatoare pornit-oprit, fiecare dintre ele plasate pe câte o latură a intersecţiei.

(w300) Semaforul

Legat la un comutator electric acţionat manual, instalat într-o cabină, sistemul era astfel configurat încât semnalele conflictuale erau imposibile.

Operatorul din cabină era un poliţist care nu mai trebuia să stea în mijlocul străzii pentru a dirija circulaţia, ci era instalat pe trotuar, la înălţime, şi putea vedea mai bine ce se întâmplă în trafic. Dacă sosea, de exemplu, o maşină de pompieri, el acţiona un comutator de urgenţă care punea pe roşu toate cele patru semnale luminoase pentru a opri complet circulaţia în intersecţie.

Semaforul costase 1.500 de $ şi a fost un succes total, iar exemplul Clevelandului a fost urmat şi de alte oraşe care au istalat în intersecţii astfel de sisteme care permiteau poliţiştilor să dirijeze astfel circulaţia, înlocuite, cu timpul de sisteme acţionale de la distanţă.