Strada Traian Gheorghiu
Publicat de Cosmin Meca, 19 ianuarie 2016, 10:11 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:33
În plimbările mele prin cartierul Craiovița Nouă, mai precis pe strada Elena Farago înspre Bulevardul Oltenia, am ajuns la intersecția cu strada Traian Gheorghiu. Am cotit la stânga și am lăsat în dreapta blocurile 117 și 116. Am ajuns în Bulevardul Tineretului , în apropierea sensului giratoriu de la intersecția cu Bulevardul Oltenia. Strada este de fapt o alee, așa cum sunt multe dintre căile de acces din cartierele cu blocuri și care au primit, în ultimii ani, numele unor personalități născute în Craiova sau care și-au desfășurat activitatea la Craiova.
Mi-am adus aminte că, în urmă cu câțiva ani, căutam informații despre oameni născuți în satul meu,Cosovăț, din județul Mehedinți. Mama îmi povestise despre un boier din sat, Bungețianu, care a avut un băiat, Dimitrie, născut în 1860, și care a ajuns mare om de știință. În 1911, Dimitrie Bungețianu era profesor de fizică la Facultatea de științe a Universității din București. Traian Gheorghiu despre care mi-am propus să vă povestesc a fost asistentul lui Dimitrie Bungețianu, născut în satul mehedințean, Cosovăț.
Traian Gheorghiu s-a născut în data de 19 februarie 1887 în Craiova. Primele clase le-a urmat la școala deschisă în 1880 în Casa Parohială a Bisericii Sf. Nicolae-Belivacă, devenită mai târziu Școala ”Traian” care funcționează și azi în clădirea construită în 1908 pe actuala stradă Principatele Unite la nr. 7. A urmat Liceul Carol I din Craiova după s-a înscris la Facultatea de științe a Universității din București. În 1911 a obținut Licența în Științe fizico-chimice după care, până în 1919, a lucrat ca asistent în Laboratorul de electricitate condus de profesorul Dimitrie Bungețianu, născut satul mehedințean Cosovăț. În această perioadă obține și licența în matematică. În 1920, un alt craiovean, Nicolae Vasilescu-Karpen, reușea înființarea Școlii Politehnice din București și dorea dezvoltarea profilului electric. În acest context istoric, Traian Gheorghiu a pleact în Franța, la Școala Superioră de electricitate unde obține, în 1920 diploma de inginer.În perioada 1929-1933 a lucrat la Universitatea Sorbona, în laboratorul profesorului Aimé Cotton care se ocupa cu studiul luminii. În 1933 și-a susținut Teza de doctorat cu titlul ”Măsurări fotoelectrice cu celule fotolectrice cu gaz”. Celula fotoelectrică de atunci a fost înlocuită în zilele noastre de fotodiodă sau fotorezistență, folosită în dispozitivele automate care sesizează prezența luminii.
A revenit în țară.În 1935 a fost numit conferențiar la Facultatea de științe, iar în 1938 și la Școala Politehnică din București pentru disciplina Electricitate și electrotehnică. Din 1948 a devenit profesor și Membru corespondent al Academiei Române. În septembrie 1949 a fost înființat Institutul de Fizică al Academiei Române, sub conducerea academicianului Horia Hulubei, iar Traian Gheorghiu a condus secția ” Cercetări de electricitate” până în 1960.
Cercetările lui Traian Gheorghiu au vizat probleme tehnologice și de metodică exprimentală. Aș menționa cercetările inițiate în 1956 privind fabricarea dispozitivelor semiconductoare ( tranzistoare, diode) din siliciu.
Așadar, Traian Gheorghiu, licențiat în România și în Franța, membru al Academiei Române, născut în Craiova în 1887 este apreciat de craioveni și în zilele noastre.
Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea
Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova
