Home » Știri » Sport » Judeţul cu cea mai slabă putere economică din ţară!

Judeţul cu cea mai slabă putere economică din ţară!

Publicat de Cosmin Meca, 5 noiembrie 2016, 08:45

1. Cele patru judeţe din sud-estul ţării nu stau deloc bine din punct de vedere economic, comparativ cu media naţională. Mai mult decât atât, în 26 de ani şi în criză au pierdut constant atât ca business, cât şi ca populaţie.

Judeţul Galaţi este pe locul 13 ca business în România, la nivelul anului 2014, cu o cifră de afaceri de 19,4 mld. lei, Buzăul este pe locul 16, cu 14,3 mld. lei, Brăila pe locul 29, cu 7,3 mld. lei, iar Vrancea pe locul 35, cu 5,9 mld. lei.
Dacă scoatem Bucureştiul şi Ilfovul, care sunt pe primele locuri, următoarele judeţe ca putere economică din top sunt Timiş, cu 45,6 mld. lei, Constanţa cu 45 mld. lei, Argeş, 44,8 mld. lei, Cluj cu 37,5 mld. lei şi Braşov, cu 37,2 mld. lei. Deci aceste judeţe au afaceri duble faţă de Galaţi sau Buzău, ca să nu mai vorbim de diferenţa faţă de Brăila şi Vrancea.

Cel mai slab judeţ din România este Mehedinţi, cu 2,5 mld. lei afaceri.

În cifra de afaceri totală din România la nivelul anului 2014, de 1.088 mld. lei (250 mld. euro), judeţul Galaţi are o pondere de numai 1,7%, Buzăul 1,3%, Brăila 0,6% şi Vrancea 0,5%.

2. Dacă în criză, 2008-2014, Brăila, Buzău şi Vrancea au avut o creştere uşoară a afacerilor, în judeţul Galaţi a fost dezastru. De la 23 mld. lei, afacerile au scăzut la 19 mld. lei.

3. În criză, la nivel de număr de firme Galaţiul a pierdut 4.700 (de la 14.821 la 10.196), dintre care 4.500 au fost româneşti. Judeţul Buzău a pierdut 3.000 de firme (de la 11.300 la 8.300), dintre care 2.800 au fost româneşti. Brăila a pierdut 2.700 de firme, dintre care 2.600 româneşti, iar Vrancea 2.364, dintre care 2.286 româneşti.

4. La nivel de angajaţi, avem un dezastru pentru cele patru judeţe, dar în mod special pentru Galaţi. De la 105.000 de angajaţi, Galaţiul a ajuns la 75.000, adică o pierdere de 30.000 de angajaţi. Firmele româneşti din GalaţI au pierdut 22.000 de angajaţi. Judeţul Buzău a pierdut 8.000 de angajaţI în criză, Brăila 5.000, iar Vrancea 8.000.

5. Dacă ne uităm la evoluţia populaţiei pe perioada 2002-201, când sunt ultimele date de la recensământ, scăderile din cele patru judeţe sunt duble sau triple faţă de media naţională. Spre exemplu, oraşul Galaţi a pierdut aproape 50.000 de oameni, înregistrând o scădere de 17%. Oraşul Buzău a pierdut 20.000 de oameni, adică 14%, Brăila a pierdut 36.000 de oameni, adică 17%, iar Focşani 20.000 de oameni, adică 22%.

Ca o comparaţie, oraşul Iaşi a scăzut cu 10% (a pierdut 30.000 de locuitori), Cluj-Napoca a câştigat 2,2% (6.600 de locuitori), Timişoara a câştigat 0,6% (1.600 de locuitori), iar Sibiu a pierdut 5% (-7.600 de locuitori) din populaţie.

La nivelul municipiilor de judeţ, scăderea populaţiei din 2002 până în 2011 a fost de 5% (de la 11,4 mil. la 10, 8 mil. locuitori), iar la nivelul întregii ţări de 7% (de la 21,6 mil. la 20 mil. locuitori).

6. La nivelul salariilor, pe 2015 cele patru judeţe sunt sub media naţională de 1.859 lei: Galaţiul a avut 1.643 lei, Buzăul 1.484 lei, Brăila 1.462 de lei, iar Vrancea 1.440 de lei. Salariaţii care lucrează în companiile străine prezente în aceste patru judeţe au salarii cu 50% sau chiar duble faţă de companiile româneşti.

Aceste cifre arată o realitate cruntă: din cele patru judeţe, oamenii au fugit care încotro.