Tradiţii bizare de Crãciun…

Publicat de Cosmin Meca, 16 decembrie 2016, 11:13

Crãciunul este celebrat (sau nu) în nenumãrate moduri. Unii decoreazã brazi, atârnã vâsc sau cântã colinde, în vreme ce alţii ies la film sau consumã mâncare chinezeascã. Apoi îi mai avem şi pe cei care defileazã deghizaţi în moşi, scot la vedere figurine obscene, ascund mãturile din casã sau merg la slujbã pe role. Iatã câteva obiceiuri mai bizare practicate de Crãciun…

1)      Austria. Dacã vã imaginaţi cã cel mai rãu lucru posibil este sã fii pe lista neagrã a lui Moş Crãciun, înseamnã cã nu aţi auzit de Noaptea lui Krampus. Krampus este un fel de ”evil twin” al Moşului, care are drept ocupaţie pedepsirea copiilor care nu au fost cuminţi. Pe 6 decembrie oamenii se îmbracã în cele mai înfricoşatoare costume şi aleargã pe stradã (de multe ori în stare de ebrietate) lovind cu bâte tot ce întâlnesc. Legenda lui Krampus îşi are originile în regiunile alpine şi este rãspânditã în Bavaria, Ungaria, Slovenia şi Austria.

2)      Spania, Portugalia, Italia. O tradiţie veche în aceste ţãri este construirea unui staul sau sat care sã imite Betleem-ul. Dar alãturi de Maria, Iosif şi Iisus copilul apare în scenã şi un Caganer, adicã un personaj care îşi face nevoile. Caganer-ul este o figurã comunã reprezentând un bãrbat aflat în procesul…defecaţiei. Acesta stã undeva într-un colţ al ieslei, cu pantalonii lãsaţi în vine şi o grãmadã de excremente sub el. Figura a evoluat în ultima vreme, ajungând sã ridiculizeze celebritãţi, politicieni şi chiar pe Moş Crãciun.

3)      Cehia. În ajunul Crãciunului, fetele nemãritate apeleazã la o metodã de ghicit tradiţionalã despre care cred cã le va ajuta sã-şi prevadã viaţa amoroasã pentru anul viitor. Iatã ce se face: se stã cu spatele la uşã şi se aruncã un pantof peste umãr. Dacã acesta cade cu vârful spre uşã înseamnã mãritiş. Dacã dimpotrivã, cade cu cãlcâiul spre uşã, urmeazã un alt an de singurãtate.

4)      Catalonia. Caga Tio, buşteanul cu rol de a ”defeca” dulciuri (eng. ”pooping log), este o tradiţie foarte rãspânditã. Aceasta presupune scobirea unui butuc, care este apoi fixat pe nişte bârne de lemn. I se picteazã o faţã, iar în fiecare searã începând cu 8 decembrie Caga Tio este hrãnit şi acoperit cu o pãturicã pentru a nu rãci. În ajun de Crãciun Caga Tio este aşezat în şemineu, bãtut cu un bãţ şi i se ordonã ”defecarea”. Mai mult, este încurajat şi prin numeroase cântecele. Astfel din Caga Tio ies dulciuri, nuci, brânzã, alune etc.

5)      Norvegia. O legendã spune cã în noaptea de Crãciun ies la ivealã tot felul de vrãjitoare şi spirite malefice, care cautã mãturi pe care sã zboare. Pentru a alunga vrãjitoarele se ascund toate mãturile iar uneori se mai trage un foc de armã pentru a le speria.

6)      Japonia. Pentru mulţi japonezi masa tradiţionalã de Crãciun se rezumã la…Kentucky Fried Chicken (KFC). A devenit atât de popularã încât trebuie fãcute rezervãri din timp pentru a beneficia de fast-food.

7)      Venzuela. În Caracas credincioşii se duc la slujbã foarte de dimineatã în perioada dintre 16 şi 24 decembrie. Nu este atât de bizar pentru o populaţie majoritar catolicã. Ceea ce este bizar în legãturã cu asta este cum o fac: pe role. Strãzile sunt blocate pentru maşini pânã la 8 dimineaţa şi copiii, în noaptea de dinainte, leagã un capãt de sfoarã de degetul mare şi lasã celãlalt capãt sã atârne pe fereastrã. Astfel, când trec patinatorii dimineaţa, le dau un impuls şi celorlalţi.

8)      Ucraina. În Ucraina pomul de Crãciun este decorat cu tot felul de ornamente, unele mai puţin tipice. de pildã se ascund în brad un pãianjen artificial şi o pânzã, iar cel ce le gãseşte se spune cã va avea noroc. O poveste din popor spune cã o vãduvã sãrmana nu şi-a putut permite decoraţii costisitoare. S-a trezit în schimb într-o dimineata ca sã constate cã bradul fusese frumos împodobit cu pânza unui pãianjen…

9)      Marea Britanie. Dacã sunteţi în Marea Britanie şi vreţi sã vi se împlineascã dorinţele, nu trebuie decât sã învârtiţi în aluatul pentru budincã. Budinca tradiţionalã se face din fructe uscate şi nuci, adesea îmbibate în brandy.

10)   Estonia. Ţara pretinde cã sãrbãtoarea lor, Joulud, nu are nimic de a face cu Crãciunul, deşi asemãnãrile sunt destul de frapante. Un obicei important este acela ca oamenii sã aducã acasã un pai care simbolizeazã ieslea. Se obişnuieşte ca în ajun şi în ziua de Crãciun sã se ghiceascã viitorul, pentru cã se spune cã în acest timp spiritele strãmoşilor îi viziteazã pe cei vii. Un alt obicei vechi este acela al saunei.

11)   Letonia. Moş Crãciun (Zimzy) trebuie aici sã aducã daruri în fiecare din cele 12 zile de pânã la boboteazã. Iisus nu prea apare însã în peisaj. În schimb, letonii comemoreazã renaşterii fecioarei solare, Saule, Saules, Motule, Mate, care are rolul de a trage soarele pe cer dintr-un car de foc. Cel mai cunoscut obicei de aici este acela al deghizãrii în urşi, cai, capre sau…zombi.

12)   Finlanda. În ajun de Crãciun toatã familia merge la cimitir cu lumânãri şi cântând, pentru a-şi onora morţii.

13)   Olanda. Moş Nicolae are aici un ajutor, Zwarte Piet (Petru cel Negru). Sinterklaas ajunge în ajun de Moş Nicolae în oraş pe un vapor cu aburi, împreunã cu sclavul sãu, fapt reprezentat în procesiuni publice. Povestea lui Petru nu-l mai înfãţişeazã acum drept un sclav maur, ci un coşar, pentru a se evita rasismele.

14)   Ţara Galilor. Galezii au pãstrat un obicei pãgân care implicã un personaj numit Mari Lwys (iapa cenuşie). În forma sa cea mai purã, tradiţia presupune sosirea calului şi a însoţitorilor sãi  în faţa casei, unde se cântã. Apoi are loc o bãtãlie verbalã, în care cei din casã şi cei de afarã se insultã în versuri. Iapa este de fapt un craniu cabalin ataşat de un bãţ, iar persoana care-l manevreazã se acoperã cu cearşafuri albe.

sursa:historia.ro