Poveștile clipei: „Ca zorii pictați pe umbre de cer”
Publicat de Davian Vlad, 28 ianuarie 2017, 19:38 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:13
Ca zorii pictați pe umbre de cer, ca un verb plămădit din șoapte de ger. Ca un vis ce-și fâlfâie aripile-n gând, ca suspinul uitat pe o pleoapă de vânt. Viața, pastel atârnat de un nor nestatornic, o clipă plecată într-un zbor feciorelnic. Un clipit tăcut de festin, un vers părăsit de destin. Un eu și un tu, un da și un nu. Atunci și acum, nicicând, nicidecum.
Text: Davian Vlad
Foto: Dan Păsărin





























