Săptămâna Luminată

În popor există credinţa că odată cu Învierea Domnului nostru Iisus Christos se deschide raiul pentru cei ţinuţi în iad, de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei. După o veche datină, în biserici se scoate uşa din mijloc a altarului, care e pusă deoparte şi stă aşa toată Săptămâna Paştelui sau Săptămâna Luminată. În această săptămână nu se fac nunţi, iar zilele ei se petrec conform datinii, tradiţiei şi obiceiului, astfel:
În Lunea Albă, în unele locuri există obiceiul udatului şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii, la rude, neamuri, părinţi, naşii, în familia lărgită. Cine moare în Lunea Albă ajunge în Rai, nejudecat.
În Marţea Alba, femeile slobozesc Păresimile, adică citirea pomelnicului în timpul postului şi fac pomeni pentru vii şi morţi. În această zi nu se lucrează.
Miercurea după Paşti, zisă Sf. Mercurie, bărbaţii pot lucra la câmp; femeile însă ţin această zi pentru a nu se îmbolnăvi de picioare, „de dânsele”. Ele mai spun că nu e bine a lucra, altfel e rău de pureci. Acum este ziua când se ţine „nunta şoarecilor”; cine nu ţine această zi, acestuia şoarecii îi vor roade grânele, hainele şi bucaţele. Ca obicei, este paparuga sau dodoloiul: se merge la pădure după flori şi buciumei (beţe de alun); se aduc acasă nouă buciumei uscaţi.
Ziua de Joi mai este numită „Joia verde”, „Joia rea” sau „Joile Domneşti”, acestea fiind zilele de Joi de după Paşti şi până la Duminica Mare a Rusaliilor. Această zi este ţinută mai cu seamă de femei, pentru ca grindina să nu strice holdele, să nu cheme seceta, pentru boli, şi pentru rodul pomilor. Sunt multe obiceiuri legate de ziua aceasta din Săptămâna Luminată: se dă de pomană peşte, se pomenesc morţii, se pune foc sub pomi contra omizilor; în zori se face focul cu cei nouă buciumei pentru a încălzi sufletele morţilor. Are loc Slobozitul Păresimilor, slobozitul ritual al apei pentru morţi, o fată sau băiat, după cum e decedatul femeie sau bărbat, cară 44 găleţi cu apă, apoi se pun două lumânări încrucişate, se aprind la toate patru capetele se pun pe o troacă şi se slobozesc în fântână, pentru apa morţilor.
În ziua de Vineri, zisă Fântâniţa sau Vinerea Scumpă, se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. După Sfânta Liturghie, în toate bisericile se face o sfinţire a apei, zisa „agheasmă mică” (spre deosebire de „agheasma mare” a Bobotezei), după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

După Vinerea Scumpă se da dezlegare la ploi.
Prima Duminică după Paşti, numită Duminică Tomei sau Paştile Mici sau Druştele, este o sărbătoare consacrată morţilor; acum se fac pomeniri pentru cei înecaţi.