Obiceiuri de Sfânta Parascheva. Ce le este interzis femeilor pe 14 octombrie, ziua în care se împart lipii şi must

Publicat de Cosmin Meca, 14 octombrie 2017, 12:23

Parascheva, considerată de creştinii ortodocşi una dintre cele mai populare sfinte din calendar, este celebrată în fiecare an pe 14 octombrie. Se spune că Sfânta Parascheva apără, în general, de toate relele, fiind mare făcătoare de minuni.

De aceea, pe 14 octombrie este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare. Conform unei credinţe străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi cele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. În schimb, e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.
“În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Se împart lipii, vin şi must. Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi al durerilor de cap”, explică părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

Ocroteşte femeile gravide

Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarţi unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri.
Mai mult, în această zi se fac şi previziuni ale vremii ţinându-se cont de somnul oilor. “Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea şi friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală şi blândă”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.

S-a călugărit şi a murit la 27 de ani

Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, scrie ziarullumina.ro. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.

Vasile Lupu, domnitorul care a adus moaştele la Iaşi

Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării.

În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Racla cu veşminte

Deşi foarte puţine biserici din ţară reuşesc să obţină veşmintele Sfintei Parascheva, o capelă din Călăraşi găzduieşte racla în care se găsesc straiele la care credincioşii vin să se închine.
Mitropolia Iaşiului a dăruit o parte din aceste veşminte bisericii din Călăraşi, în decembrie 2009, după nenumărate cereri făcute la Patriarhia Româna de către preotul care slujeşte aici, Paul Tudorache. Tot acesta a făcut şi demersurile necesare pentru a găsi o raclă, însă pentru că în ţară nu a fost nimeni disponibil s-o construiască, părintele s-a îndreptat către Grecia.„ La scurt timp după ce au sosit la noi veşmintele, am dorit să avem şi o racla pe măsura importanţei acestora. În Grecia am găsit o făbricuţă ai căror angajaţi au realizat-o într-o singură zi. A fost foarte interesant să aflu că acei oameni restauraseră chiar racla de la Mitropolia din Iaşi unde se găsesc moaştele Sfintei Parascheva“, a declarat preotul Tudorache.

Procesiune impresionantă

În fiecare an se obişnuieşte ca cele 4 rânduri de veşminte cu care sunt acoperite moaştele Sfintei Parascheva să fie dăruite bisericilor din ţară. „Când am venit cu veşmintele de la Iaşi, în decembrie 2009, enoriaşii s-au manifestat deosebit. Au aşteptat afară cu lumânări aprinse în mâini şi au spus rugăciuni, până când veşmintele au fost depuse în biserică. Acest lucru m-a impresionat. Dumnezeu ne-a ajutat întotdeauna, iar rostul veşmintelor acesta este, de fapt. Oamenii vin, se închină, se roagă, dar numai credinţa din suflet poate face minuni“, a declarat părintele Tudorache. Acesta a mai adăugat că Dumnezeu înfăptuieşte miracole doar prin oameni şi numai atunci când nimeni nu se gândeşte.„Biserica nu este locul unde se fac minuni cât ai bate din palme. Trebuie să crezi, să îţi doreşti să vii în casa lui Dumnezeu şi să ai sufletul curat. Veşmintele sunt sfinţite, iar puterea lor este mare dacă ştii să vezi semnele pe care ţi le dă Cel de Sus“, a mai spus părintele Tudorache.

Cunoscută în popor ca Sfânta Vineri

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc. În popor, mai este cunoscută şi ca Sfânta Vineri. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte.