În ce condiții poate fi revocată Laura Codruța Kovesi

Publicat de Cosmin Meca, 23 februarie 2018, 08:44

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, explică News.ro.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

Iohannis: Momentan, nu văd motive de revocare a lui Kovesi

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, pe 15 februarie, că nu vede, “momentan”, motive de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

El a adăugat că, în cazul că va solicita revocarea procurorului şef DNA, ministrul Justiţiei va trebui să vină extrem de bine documentat în acest sens.

“Asta cu revocarea constat că e o preocupare intensă în spaţiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare, dar s-ar putea să existe unele pe care nu le cunosc eu şi pe care le cunoaşte ministrul Justiţiei. În acest caz, cu siguranţă domnul ministru va veni extrem, extrem de bine documentat dacă ar solicita aşa ceva. Încă o dată, acum nu cunosc motive de revocare. Cum s-a aflat că nu a existat nici un control la DNA, altul decât cel din vara anului trecut, despre care nu s-a mai auzit mare lucru, probabil s-a terminat cu bine, nu a existat nici măcar o discuţie la nivelul conducerii DNA. M-ar surprinde, aşa, cvasi peste noapte, să apară motive serioase şi fundamentate pentru o ipotetică solicitare de revocare”, a declarat Iohannis, în conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă în cazul în care va exista o cerere de revocare a procurorului şef din partea ministrului, va ţine cont de avizul consultativ al CSM-ului, şeful statului a răspuns că “CSM-ul s-a dovedit a fi o instituţie foarte dedicată, cum şi în Constituţie scrie, în sensul garantării şi întăririi independenţei justiţiei” şi ca atare va lua toate demersurile CSM-ului “foarte în serios”.

Preşedintele Iohannis a opinat că scandalul din jurul DNA “se va finaliza singur, fiindcă după un timp, lucrurile vor merge mai departe”. “Nu ştiu câte casete şi câte ore de înregistrări o să mai prezinte cei care le-au prezentat până acum, dar nu contează… Acest film l-am mai văzut, acum cred aproximativ un an de zile, tot aşa, cu un inculpat care a dispărut şi au început să apară casete de înregistrări şi alte lucruri. Eu cred că aceste chestiuni trebuie lăsate justiţiei pentru clarificare”, a arătat şeful statului.

El a menţionat, pe de altă parte, că la momentul învestirii guvernului a avut o “discuţie scurtă” cu premierul Dăncilă şi cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea. “Confirm cele relatate la momentul respectiv în spaţiul media – a fost o discuţie scurtă în două puncte despre vizita mea pe care urma să o fac la Bruxelles şi am convenit această întâlnire cu doamna prim ministru (n.r. de joi)”, a explicat preşedintele.

Întrebat dacă, în contextul ultimelor evoluţii de pe scena politică, dar şi după întâlnirea avută joi cu premierul şi cu preşedintele PSD, cât de aproape este de declanşarea acelui referendum pe tema justiţiei pe care l-a anunţat încă de anul trecut, preşedintele a arătat că, deocamdată, trebuie lămurite legile justiţiei. “Deocamdată cred că trebuie lămurite legile justiţiei, care sunt în procedură parlamentară, respectiv, de punere de acord cu decizia Curţii Constituţionale, după aceea vor ajunge, probabil, la mine, după care, dacă mai sunt neclarităţi sau puncte unde e nevoie de o aplecare asupra unei modificări, voi face anunţurile respective şi după aceea, dacă este cazul, putem să discutăm şi de altceva”, a mai spus şeful statului.