1 martie, Mărțișor

În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.

În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Persoana care poartă mărțișor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie va avea noroc tot timpul anului. În unele zone mărțișorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit. Pentru persoana respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvara. Pline de speranță, de început, de căldură, de optimism.

Gestul dăruirii mărțișorului este încărcat și el de sacralitate și semnificații. A dărui un mărțișor cu inima curată unei persoane la care ții cu adevărat înseamnă, conform anumitor credințe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ți dea sănătate, frumusețe, veselie, poftă de viață, iubire. În același timp, gestul bărbaților de a înmâna mărtișoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune și bună înțelegere.