Paștele în lume

Publicat de Cosmin Meca, 27 aprilie 2019, 20:00

În Italia, Postul Paştelui este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii. În timpul Postului, se pune grâu la încolţit cu care vor fi decorte bisericile, în zilele dinaintea  Paştelui. Duminica de  Paşte este zi a fericirii şi a speranţei. Familia se adună la masa de prânz şi se mănâncă agnellino – miel fript, cu piper şi salată de ouă fierte, iar copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru. Tot pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii pregătesc o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În Spania, se respectă Postul Mare, ca perioada de meditaţie şi rugăciune pentru purificare, în Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvântate de preot. În Sâmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminica se ia masa în familie sau se merge în vizită la rude. Cele mai multe dintre oraşe şi sate au propriile obiceiuri, păstrate de secole, care combină procesiunile religioase şi festivalurile pline de culoare, la care participă întreaga comunitate.

În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se alege un „mordomo”, care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul. În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. Între specialităţile culinare tradiţionale sunt frigănelele de bacallao, un peşte oceanic şi  folar, o prăjitură care are un on fiert în mijloc. În Duminica Paştelui se mănâncă miel.

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere în toată Franţa, vestind Învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită. Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore.

În gospodăriile din Germania se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite, iar copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart. În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor, există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

În Austria se pregătesc ouă pentru decor, unele se agaţă la ferestre pe crenguţe de salcie, şi ouă pentru consum. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse bine de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Se face o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, pe care naşii o oferită copiilor.

În Olanda, la masa ceremonială din Duminica Paştelui, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide. În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc. Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

În Ungaria, în Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadouri, urmează un mic-dejun tradiţional cu ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată. Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase. A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.

În Polonia celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă. Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, ouăle, cârnaţii.Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea. A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.

În Finlanda Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile. În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii merg prin localităţi, însoţiţi de un instrument muzical gălăgios. Zgomotul semnifică sfârşitul unei săptămâni tăcute. Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.

În Vinerea Mare, în nordul Suediei există obiceiul ca băieţii, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn, să meargă pe la fiecare fermă, unde biciuiesc fetele până când acestea le dau ceva de băut. În seara dinaintea Paştelui, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitori şi merg în vizită la vecini. Unii lasă o felicitare decorată, sperând că vor primi o bomboană sau o monedă în schimb. Obiceiul de a face scrisori de Paşti este răspândit în special în partea vestică a Suediei, unde misiva este lăsată în căsuţa poştală sau sub uşă, iar identitatea expeditorului rămâne secretă. În provinciile din vest, suedezii se întrec să facă focuri în aer liber.

Tradiţional, în Norvegia, Paştele nu este marcat religios. Casele sunt împodobite cu flori de primăvară şi ouă colorate şi se sărbătoreşte în aer liber, se merge în vacanţă sau la schi şi se peterece timpul cu familia, din Miercurea Mare până marţi, după Duminica Paştelui. Simbolurile de Paşti sunt iepuraşi, ouă şi pui, toate de un galben strălucitor.

Majoritatea familiilor din Danemarca sărbătoresc Paştele întâlnindu-se la mesa festivă, împodobită cu decoraţiuni colorate, narcise şi şervete galbene şi roşii. Copiii primesc ouă din ciocolată de la părinţi şi bunici. Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie unui membru al familiei sau unui prieten o gækkebrev, o scrisoare sub forma unui mic poem, fără numele autorului, care trebuie ghicit de cel ce o primeşte. Gækkebrev-ele pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă cel ce primeşte nu ghiceşte identitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, va trebui să-i dea un ou de Paşte.

În multe părţi ale Angliei „dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri tradiţionale pentru a alunga spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori.

În Grecia, Paştele este mare sărbătoare. Se fac ouă roşii, care pentru greci simbolizează sângele lui Iisus şi sunt un simbol al belşugului. În Sâmbata Mare se fac pregătirile acasă, iarbisericile sunt decorate de sărbătoare. Seara oamenii merg la slujba religioasă, iar la miezul nopţii iau lumina şi îşi spun „Christos anesti!”, („Hristos a inviat!”). În prima zi de Paște, au loc, în aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se friptură de miel, oua, salate și prăjituri speciale. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roșii, care se numește Christopsomon.

În Rusia, se merge la biserică în noaptea de Înviere.  La miezul nopţii, se înconjoară şi se întonează cântece religioase. După ce sunt binecuvântați de preot, oamenii se întorc acasă, unde se ia masa: friptură de miel, pui, porc, ouă şi cozonac.

În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.

Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din localitatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut.

În Australia simbolul Paştelui este bilby, un mic rozător mic cu urechi lungi şi nas lung, care seamănă cu iepuraşul. Părinţii ascund ouă de ciocolată şi bilbies, în curţile şi grădinile lor, pentru a fi găsite de copii, în dimineaţa de Paşti. La Perth şi Sydney sunt organizate mari Festivaluri de Paşti.

În Mexic, sărbătoarea se concentrează pe aspectul religios. În Săptămâna Mare, cele mai multe dintre comunități au procesiuni religioase şi piese de teatru. În Duminica Paştelui se merge la biserică şi apoi se ia masa împreună cu familia.

În Statele Unite ale Americii, Paştele este sărbătorit în diferite moduri, în funcţie de confesiunea religioasă, în marile oraşe au loc parade vesele, sau cu temă religioasă. Sunt foarte populare vânătorile de ouă ascunse în iarbă, organizate în fiecare an pentru copii şi pe pajiştea din faţa Casei Albe.