Militarii activi, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, concediu medical pentru îngrijirea copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 18 ani
Publicat de Cosmin Meca, 22 mai 2019, 17:45
Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la concediu medical pentru îngrijirea copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani şi a altor drepturi de asigurări sociale, precum şi a indemnizaţiei aferente. Acesta este rezultatul admiterii de către Curtea Constituţională a excepţiei directe ridicate de Avocatul Poporului.
În 21 mai 2019, Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia ridicată direct de Avocatul Poporului având ca obiect dispoziţiile art. 61 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate şi ale art.15 alin.(2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.15 alin.(2) din Legea nr.80/1005 privind statutul cadrelor militare şi sintagma „cu excepţia personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special” din art.61 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate sunt neconstituţionale.
Argumentele de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului au pornit de la premisa prevalenţei interesului superior al copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani, în raport de interesul public izvorât din statutul special generat de apartenenţa la anumite categorii socio-profesionale a părintelui asigurat.
Astfel, Avocatul Poporului a apreciat că diferenţa de tratament juridic între categoriile de asiguraţi în sistemul public, în recunoaşterea şi garantarea unor drepturi de asigurări sociale, nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, fiind prin urmare încălcat principiul egalităţii în drepturi astfel cum a fost circumstanţiat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale.
În motivarea sa, Avocatul Poporului a recunoscut că există şi trebuie să existe o diferenţă a anumitor categorii socio-procesionale faţă de alte categorii de personal, sub aspectul condiţiilor de încadrare, al atribuţiilor, al drepturilor, al incompatibilităţilor şi al interdicţiilor, însă această diferenţă nu trebuie să se oglindească şi în ceea ce priveşte beneficiul unei forme de asigurare socială prevăzute de lege pentru toate persoanele asigurate, cu implicaţii grave asupra respectării dreptului la ocrotirea sănătăţii minorului. În cazul textelor de lege criticate pentru neconstituţionalitate, considerentele avute în vedere de legiuitor nu pot fi apreciate ca fiind îndeajuns de puternice pentru a justifica, în mod obiectiv şi raţional, instituirea unui tratament diferenţiat între cadrele militare în activitate, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special, pe de o parte şi celelalte categorii de asiguraţi, pe de altă parte, în privinţa condiţiilor de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului cu handicap.
Mai mult, prin stabilirea concediului pentru îngrijirea copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani şi a indemnizaţiei aferente, legiuitorul a avut în vedere protecţia copilului, nevoia acestuia de a primi îngrijiri medicale din partea părintelui, indiferent de categoria socio-profesională din care face parte.
