Ascultă vocea – George Calboreanu

Publicat de Cosmin Meca, 26 ianuarie 2020, 08:00 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 20:28

George Calboreanu (3 ianuarie 1896, Turnișor-Sibiu-12 iulie 1986, București) – actor român de teatru și film.

A debutat pe scenă la Iași, în stagiunea 1917-1918, ca elev al ilustrei actrițe Aglae Pruteanu. A debutat ca actor profesionist la Cluj-Napoca. Aici a fost premiat și a obținut o bursă de studii laViena. A debutat ca actor bucureștean  în compania Bulandra. Și, în sfârșit, și-a făcut intrarea la Național, la 30 de ani, datorită lui Alexandru Davila, în spectacolul „Vlaicu-Vodă”. În 1928 a devenit societar al instituției – de care nu s-a mai despărțit.

A contribuit la lansarea de piese, autori, personaje românești, manifestând încredere față de scriitorii tineri și generozitate. A jucat rolul lui Chirică din „Omul cu mârțoaga” de George Ciprian, demersul său scenic, fiind decisiv în impunerea comediei (1927). L-a interpretat pe Spirache Necșulescu în „Titanic Vals”  de Tudor Mușatescu (1932). Apoi, „Idolul și Ion Anapoda”  de George Mihail Zamfirescu (1934), „Marele duhovnic” și „Glafira” de Victor Eftimiu, „Borgia” de Alexandru Kirițescu, „ Meșterul Manole”  de Lucian Blaga, „Maestrul” de Mircea Ștefănescu, „ Letopiseți” de Mihail Sorbul, „Ovidiu” de Nicolae Iorga și altele,

Una din marile reușite ale carierei sale a fost rolul lui Ștefan cel Mare. L-a făurit ca personaj, întâia oară, într-o piesă azi uitată, „Maria de Mangop” de Mircea Dem. Rădulescu (1953). Apoi l-a desăvârșit în „Apus de soare”, la Naționalul din București, dând o efigie modernă personajului dramatic, monumentalizând și, deopotrivă, umanizând rolul. E cert că pentru generațiile postbelice ilustrul domnitor are chipul scenic dat de Calboreanu, așa cum pentru perioada anterioară îl avea pe acela creat de Nottara.  

A fost distins cu Ordinul Muncii Clasa I (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

De asemenea (anterior anului 1960) a primit și titlul de Artist al Poporului.