Dosarul Revoluţiei, amânat pentru luna martie
Publicat de Cosmin Meca, 21 februarie 2020, 14:30
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, vineri, pentru data de 27 martie, dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
Aproximativ 100 de persoane venite din toată ţara s-au prezentat în instanţă, pentru a fi luate în evidenţă ca părţi civile sau părţi vătămate în dosar.
Pentru ca oamenii să nu aştepte în picioare, conducerea ICCJ a luat măsuri de organizare speciale, fiind amplasate mai multe bănci pe holurile instanţei.
Au existat şi câteva momente tensionate, câteva persoane certându-se cu magistratul care se ocupă de acest caz, deoarece nu se regăseau pe listele de părţi civile.
După câteva ore, timp în care oamenii s-au prezentat pe rând în sala de judecată, magistratul a luat decizia de a amâna dosarul, deoarece trebuie citaţi aproximativ 30 de urmaşi ai unor persoane decedate.
Printre cei prezenţi la proces s-a aflat şi preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, care a făcut un apel la judecători să dea termene mai scurte în proces.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989 s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
