Obiceiuri și superstiții de Sfânta Maria

Publicat de Cosmin Meca, 8 septembrie 2021, 08:44

Peste 2,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica miercuri de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului.

Conform Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, este vorba despre 1.990.348 de femei şi 664.123 de bărbaţi care au prenumele Maria şi derivate ale acestuia.

Cele mai multe sărbătorite sunt Maria – 1.475.575, iar în rândul bărbaţilor Marian – 318.846.

Se mai sărbătoresc miercuri şi cei care au prenume derivate: Mara – 16.127 de persoane, Mari – 1.439, Mariana – 268.938, Maricica – 22.082, Marilena – 24.848, Marina – 29.202, Marinela – 51.280, Marinica – 1.663, Mariţa – 3.707, Marusia – 812, Mary – 1.325, Mery – 164, Mia – 3.286, Mioara – 30.096, Mărioara – 54.653, Măriuca – 1.998 sau Măriuţa – 3.153, precum şi Marin – 81.022, Marinache – 101, Marinică – 3.187 şi Marius – 260.967.

Miercuri, 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului.

Tradiții și superstiții – Naşterea Maicii Domnului – Sfânta Maria

În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări cum sunt rândunelele, zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ, scrie rador.ro.

Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă.

Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă si mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.

De asemenea, se spune că astăzi, mai mult ca niciodată, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să plece urechea la rugăciunile de dezlegare a pântecelor şi să dăruiască copii celor care şi-i doresc precum a făcut în cazul lui Ioachim şi Ana ( părinții Sfintei Maria).

De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletului celor “adormiţi”.

O altă superstiţie veche românească spune cei care mănâncă gătit la foc în această zi pot atrage asupra lor boli grave. Tradiţia mai arată că de această sfântă sărbătoare nu se lucrează şi nu se fac treburi gospodăreşti: bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor. Mai mult, în unele zone există credinţa că ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.

În cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale până acum, nu trebuie să mai facă acest lucru, pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

În Maramureş se spune că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor. Dealtfel în mai multe zone ale ţării, semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.

În alte regiuni, oamenii sunt ferm convinşi că vremea se strică de tot după Sfânta Maria Mică, vara devenind o simplă amintire, păsările călătoare îşi iau zborul către ţinuturi mai calde iar insectele se ascund în pământ.

În vechime se spunea că, începând cu această zi, nu se mai poartă pălărie, fiindcă vine cu adevărat vremea rea, de unde şi expresia “O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria”.

sursa: stirileprotv.ro