Cât de scumpă este o cană de cafea?

Publicat de Cosmin Meca, 6 octombrie 2022, 11:36

Începutul zilei cu o cană de cafea fierbinte este o rutină zilnică pentru mulți. Recentele creșteri de preț ar putea face însă ca acest produs de bază de dimineață să devină aproape un lux.

Conform Oficiului European de Statistică, în august 2022, prețul cafelei din UE a fost în medie cu 16,9% mai mare decât în aceeași perioadă din anul trecut. Din octombrie 2021, inflația anuală a fost în creștere.

Pentru cei care își beau cafeaua cu lapte și zahăr, acest ritual de dimineață ar putea fi și mai scump, deoarece prețurile acestor produse a crescut și mai mult în ultimul an. Prețul laptelui integral proaspăt a crescut în medie cu 24,3% între august 2021 și august 2022, în timp ce cel al laptelui proaspăt degresat a crescut cu 22,2% în aceeași perioadă.

În august 2022, inflația anuală pentru zahăr a fost de +33,4%, de la +0,8% în august 2021.

Atunci când se examinează cele mai mari creșteri ale inflației anuale pentru fiecare produs, Lituania și Estonia figurează în cazul a trei dintre cele patru produse: cafea și lapte proaspăt cu conținut scăzut de grăsime pentru ambele state, lapte integral proaspăt (+45,8%) pentru Lituania și zahăr (+81,2%) pentru Estonia.

Cea mai mare inflație anuală în august 2022 a fost raportată pentru zahăr, cu creșteri notabile în Polonia, de 109,2%, urmată de Estonia (+81,2%), Letonia (+58,3%), Bulgaria (+44,9%) și Cipru (+43,2%).

În ceea ce privește cafeaua, Finlanda a înregistrat cea mai mare inflație anuală, de +43,6% în august 2022, urmată de Lituania (+39,9%), Suedia (+36,7%), Estonia (+36,4%) și Ungaria (+34,3%).

În Ungaria, Lituania și Croația au fost înregistrate creșteri substanțiale ale prețurilor atât la laptele integral, cât și la cel cu conținut scăzut de grăsime. Cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor la laptele integral în rândul statelor membre ale UE în august 2022 au fost înregistrate în Ungaria (+51,7%), Lituania (+46,8%), Croația (+43,5%), Cehia (+43,3%) și Letonia (+40,1%), iar la laptele cu conținut scăzut de grăsime în Lituania (+50,2%), Croația (+41,2%), Estonia (+38,9%), Germania (+30,6%) și Ungaria (+30,1%).

Sursă text: ec.europa.eu/eurostat