Caricaturistul Gabriel Bratu a încetat din viață
Publicat de Lica Simona, 22 octombrie 2024, 12:40
Gabriel Bratu, unul dintre cei mai apreciaţi şi longevivi caricaturişti români, a încetat din viață, cu puține zile înainte de a împlini 90 de ani.
Născut pe 5 noiembrie 1934, Gabriel Bratu a realizat primele desene cu cărbune din maşina de călcat a mamei sale: “Am desenat pe peretele casei; au fost cel mai bine plătite desene, pentru că palmele pe care le-am primit atunci n-am să le uit niciodată!…” – ne povestea maestrul, în urmă cu câțiva ani, când a intrat în ”clubul octogenarilor”.
Tudor Popescu-Dor, actor la Naţionalul craiovean şi caricaturist, i-a fost un prim mentor, au urmat profesorii Marineanu, Hagiescu… La Şcoala Populară de Artă “Cornetti” i-a avut colegi pe Sabin Bălaşa, George Vlăescu, Victor Pârlac, Ştefan Brădiceanu.
Puţini dintre noi ştiu că, după absolvirea liceului, maestrul Gabriel Bratu a dat examen la Cinematografie: “N-am stat mult acolo; am făcut şi o şcoală de desen animat, pe lângă maestrul Gopo, dar nici acolo nu am stat mult. Dacă vă spun că totul s-a petrecut din cauza unui amor, mă credeţi? Eu eram la Bucureşti, amorul – la Craiova şi, vezi-doamne, distanţa era prea mare”.
A lucrat 45 de ani la Casa Creaţiei Populare şi la Editura „Scrisul Românesc”, timp în care a cunoscut o mulţime de oameni de renume:
”Cu Amza Pellea şi cu Sabin Bălaşa mă ştiam din liceu şi am fost alături până când… n-au mai fost. Cu Marin Sorescu mă ştiam de la începuturile lui. Cu Doamna Maria – Maria Tănase – am fost, să zic aşa, bun amic, de multe ori fiindu-i în preajmă la diverse „întâmplări”. Şi, ca semn al preţuirii, am fost unul dintre cei care au iniţiat festivalul de muzică populară ce-i poartă numele. Vreau să amintesc aici spusele coanei Ioana Radu, la prima ediţie, în 1969, a festivalului: „Bratule, când o să mor, dacă-mi faceţi şi mie festival, la Minerva să mi-l faceţi, pentru că acolo eu m-am născut!”. Şi i-am făcut festival. La Minerva l-am făcut! …”
” Rubrica mea de la ziar se intitulează “OFF-uri … Of! Parcă mă văd, la 14 ani, când am păşit pe treptele redacţiei ziarului “Înainte” de atunci, cu un desen la care muncisem ceva … Şi cineva m-a întrebat: Bă, tu l-ai făcut sau tac-tu? M-a făcut să plâng, dar, a doua zi, cine mai era ca mine? Apărusem la ziar, la 14 ani! Asta se întâmpla în 1948, iar, în 1951, am luat primul meu premiu, la “Urzica”.
Multe poveşti au rămas nespuse de Gabriel Bratu…
Simona Lica
****
Slujba de înmormântare va avea loc, joi, 24 octombrie, ora 11.00, la Biserica „Sfântul Ierarh Calinic” din Valea Roşie și va fi înhumat la Cimitirul Catolic.
Dumnezeu să îl odihnească!
