Mutaţiile virusului gripei aviare generează alarmă cu privire la riscul de transmitere la om în Europa

Gripa aviară reprezintă o ameninţare pandemică tot mai mare pe măsură ce virusul evoluează. Un nou raport a descoperit 34 de mutaţii genetice potenţiale care ar putea creşte posibilitatea transmiterii gripei aviare de la animale la oameni.

Publicat de Cosmin Meca, 3 februarie 2025, 11:03

Mutaţiile virusului îl fac mai susceptibil de a trece de la o specie la alta, avertizează agenţiile Uniunii Europene (UE) pentru boli şi alimente.

Virusurile gripei aviare suferă mutaţii şi reprezintă o ameninţare tot mai mare, având potenţialul de a se adapta la om şi de a declanşa viitoare pandemii.

Gripa aviară reprezintă o ameninţare pandemică din ce în ce mai mare pe măsură ce devine mai adaptabilă, având potenţialul de a se adapta la om şi de a declanşa viitoare pandemii, sărind la oameni, animale de companie şi de la grădinile zoologice, au avertizat miercuri agenţiile europene pentru boli şi alimente.

Acestea îndeamnă ţările să îşi intensifice măsurile de supraveghere şi reţinere pentru a împiedica virusul să continue să evolueze şi să devină mai periculos pentru oameni.

„În 2024, virusurile gripei aviare şi-au extins raza de acţiune, infectând specii neffectate anterior. Am identificat mutaţii cheie legate de o potenţială răspândire la om, care necesită detectare şi răspuns rapid”, a declarat Bernhard Url, director executiv interimar la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), într-un comunicat.

În ultimii ani, gripa aviară a fost înregistrată la niveluri ridicate în rândul păsărilor sălbatice şi al speciilor de crescătorie. În această perioadă, virusul s-a răspândit şi la alte specii, inclusiv la foci şi – în special în Statele Unite – la bovine de lapte.

Până în prezent, însă, cazurile la om au fost reduse. Regatul Unit a raportat luni primul său caz din această iarnă, în timp ce în Statele Unite au existat 67 de cazuri şi un deces.

Riscul de infectare pentru populaţia europeană în general rămâne scăzut şi de la scăzut la moderat pentru persoanele expuse în mod obişnuit la animale potenţial infectate.

Dar situaţia s-ar schimba dacă ar exista o „transmitere confirmată de la om la om”, a declarat Edoardo Colzani, responsabil cu virusurile respiratorii la Centrul european de prevenire şi control al bolilor (ECDC).

Iar acest risc este în creştere. ECDC şi EFSA au identificat 34 de mutaţii genetice cheie care fac ca virusul să fie mai susceptibil de a trece de la animale la oameni, dar şi de a se replica pentru a permite transmiterea de la om la om.

Faptul că virusul conţine acum toate aceste caracteristici este un „eveniment sporadic”, a precizat Alessandro Broglia, ofiţer ştiinţific superior la EFSA. Din cele 27.000 de secvenţe de virus evaluate, 144 conţineau caracteristicile necesare pentru a sări şi a se răspândi printre oameni. „Acestea au fost izolate în principal în Asia şi Africa şi niciodată în Europa”, a adăugat Broglia.

Cu toate acestea, virusurile care au dobândit caracteristici de răspândire la om nu au fost doar virusurile foarte patogene, ci şi virusurile slab patogene, „care nu provoacă boli foarte grave, dar pot circula în populaţie şi pot dobândi încet aceste mutaţii”, a explicat Broglia.

Acest lucru face ca supravegherea virusurilor slab patogeni să fie „o piatră de temelie” pentru a depista aceste mutaţii şi caracteristici care pot duce la adaptarea umană, a spus el.

Adaptarea virusurilor gripei aviare la mamifere poate avea loc prin mutaţii genetice şi, de asemenea, prin amestecul de material genetic între virusuri. Interacţiunea dintre animalele sălbatice, păsările de curte, animalele de fermă şi oameni este un factor de răspândire.

„Creăm noi condiţiile pentru ca acest lucru să se întâmple? Ce fel de sistem de creştere a păsărilor de curte implementăm? De ce atât de multe focare în fermele avicole din anumite zone? Şi de ce atât de multe salturi în speciile de mamifere?” a întrebat Broglia, îndemnând ţările să se gândească la modul în care activităţile umane facilitează răspândirea acestor virusuri.

Anul trecut au existat aproape 100 de infecţii umane, a declarat Colzani de la ECDC. Acestea apar adesea în medii profesionale, unde oamenii sunt expuşi la animale bolnave.

Colzani a declarat pentru presă că ar fi „o bună practică” să se testeze oamenii atunci când apar focare la animale – chiar dacă o persoană expusă la animale bolnave nu prezintă niciun simptom „pentru a detecta dacă există vreo transmitere silenţioasă”.

Pentru a evita „un caz extrem de rar” de amestec al gripei umane cu gripa aviară, specialiştii recomandă vaccinarea împotriva gripei sezoniere umane a lucrătorilor care se ocupă cu animalele, pentru a contribui la reducerea acestui risc.

Gripa aviară circulă la nivel mondial şi, deşi există date din America de Nord, Japonia sau Coreea de Sud, acestea lipsesc în mari părţi ale lumii din cauza capacităţii limitate a laboratoarelor.

„În restul Asiei sau pe întreg continentul african ştim puţine sau chiar nimic, iar aceasta este problema”, a precizat Broglia, „nu avem nicio idee despre ceea ce se întâmplă acolo”. El a subliniat necesitatea consolidării capacităţilor în aceste domenii în afara UE.

În plus, el a făcut apel la armonizarea informaţiilor genetice şi a metadatelor asociate, care sunt „cruciale pentru prevenire şi pregătire”.

Folosind o abordare de tip „o singură sănătate OneHealth”, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) au emis avize ştiinţifice care evaluează mutaţiile virusului gripei aviare şi potenţialul acestor virusuri de a se răspândi la om, împreună cu recomandări pentru sectorul sănătăţii animale şi cel al sănătăţii publice. Activitatea celor două agenţii se bazează pe date ample, inclusiv analize genetice, studii de caz la om şi prezenţa anticorpilor pentru a prezenta riscurile actuale şi strategiile de atenuare.

„Evoluţiile la nivel global ne cer să rămânem în alertă şi să ne asigurăm că Europa este pregătită să răspundă ameninţării gripei aviare”, a declarat Pamela Rendi-Wagner, directorul ECDC.

„ECDC sprijină statele membre ale UE/SEE în pregătirea, prevenirea şi limitarea potenţialelor focare viitoare la animale şi oameni. Existenţa unor planuri de pregătire solide este esenţială pentru protejarea sănătăţii publice în Europa”, a indicat oficialul.

În 2024, virusurile gripei aviare şi-au extins raza de acţiune, infectând specii neafectate anterior. Experţii au identificat mutaţii cheie legate de o potenţială răspândire la om, care necesită detectare şi răspuns rapid.

„Colaborarea şi schimbul de date de-a lungul lanţului de actori implicaţi rămân esenţiale în abordarea situaţiilor emergente”, a adăugat directorul executiv interimar al EFSA.

Experţii au generat o listă cuprinzătoare de mutaţii genetice, din care au identificat 34 care ar putea creşte potenţialul virusurilor gripei aviare de a se răspândi la om. Utilizând analiza moleculară şi supravegherea genomică, laboratoarele de sănătate publică şi animală se pot referi la lista de mutaţii, care ar trebui actualizată în permanenţă, pentru a monitoriza apariţia tulpinilor care ar putea să se transmită la om.

Avizul ştiinţific identifică, de asemenea, modul în care adaptarea virusurilor gripei aviare la mamifere poate fi determinată de factori precum mutaţiile genetice, amestecul de material genetic între virusuri şi interacţiunea cu răspunsul imunitar al gazdei, alături de factori extrinseci care pot creşte şansele de transmitere la om, precum activităţile umane şi schimbările de mediu care sporesc contactul dintre animalele sălbatice, păsările de curte, animalele de fermă şi oameni.

Agricultura de mare densitate, practicile de biosecuritate reduse, despădurirea, urbanizarea şi comerţul global amplifică riscul de răspândire de la animale la oameni.

sursa: news.ro