Cine este Nicușor Dan, al cincilea președinte al României

Nicușor Dan a fost ales al cincilea președinte al României, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică, 18 mai 2025.

Publicat de Cosmin Meca, 19 mai 2025, 08:27

Actualul primar al Capitalei a obținut victoria într-o competiție strânsă, devenind astfel succesorul lui Klaus Iohannis, fost președinte al României timp de 10 ani. În turul al doilea, Nicușor Dan a intrat plasându-se pe locul doi, după contracandidatul său, George Simion.

Cu acest rezultat, România marchează o nouă etapă în istoria sa post-revoluționară, după mandatele președinților României: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

De la matematician la președinte

Nicușor Dan este cunoscut pentru parcursul său neconvențional: fost olimpic internațional la matematică, absolvent al École Normale Supérieure din Paris, activist civic și fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”. A devenit o figură publică vizibilă în anii 2000, când a început să conteste în instanță deciziile urbanistice ale administrației din București. Ulterior, a intrat în politică și a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul. A fost ales primar general al Capitalei în 2020, fiind reales în 2024 cu un scor confortabil.

Studii și educație

Nicușor Dan, ales recent președinte al României, s-a născut în 1969 în orașul Făgăraș, într-o familie modestă, cu tată muncitor și mamă contabilă. Încă din timpul școlii, a descoperit o pasiune profundă pentru matematică, care avea să-i contureze drumul profesional și personal.

Elev al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, Nicușor a făcut parte din Lotul Național de Matematică și a obținut două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, în anii 1987 și 1988. După absolvirea Facultății de Matematică a Universității București, în 1992, s-a mutat la Paris pentru a-și continua studiile la prestigioasa École Normale Supérieure. A obținut doctoratul în matematică în 1998 la Université Sorbonne Paris Nord. În acea perioadă, a început să organizeze întâlniri cu studenți români, discutând despre viitorul României și despre cum poate țara să-și urmeze un parcurs corect și modern.

Primar al Capitalei

În 2020, Nicușor Dan a reușit să coaguleze sprijinul principalelor forțe de dreapta în jurul candidaturii sale independente, câștigând astfel fotoliul de primar al Bucureștiului. Mandatul său a fost confirmat de bucureșteni în 2024, când a fost reales cu o majoritate detașată.

Tot în noiembrie 2024, locuitorii Capitalei au susținut prin vot Referendumul inițiat de Nicușor Dan, menit să asigure o organizare financiară și urbanistică mai eficientă pentru oraș.

La începutul anului 2025, publicația POLITICO îl caracteriza pe Nicușor Dan drept „matematicianul român care încearcă să prevină fragmentarea Vestului sub presiunea lui Putin și Trump”, într-un context tensionat marcat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, după ce au apărut acuzații privind interferențe rusești, finanțări dubioase și o campanie electorală neobișnuită, viralizată pe TikTok.

În ce partid a fost Nicușor Dan

Succesul civic și electoral al lui Nicușor Dan l-a condus, în 2015, la înființarea Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), o formațiune dedicată reformării administrației locale. Partidul a crescut rapid în popularitate și, în scurt timp, s-a extins la nivel național sub numele Uniunea Salvați România (USR), devenind una dintre cele mai influente forțe politice, clasată pe locul trei la nivel național.

În 2016, Dan a candidat pentru a doua oară la funcția de primar general al Capitalei. Deși s-a clasat pe locul al doilea, în urma Gabrielei Firea, scorul său a fost de trei ori mai mare decât cel al candidatului PNL.

Ulterior, a fost ales deputat și a condus grupul parlamentar USR din Camera Deputaților. Totuși, divergențele interne privind direcția ideologică a partidului — în special pe tema familiei tradiționale și posibila cooptare a lui Dacian Cioloș în USR — l-au determinat să își dea demisia din formațiune în iunie 2017.

Viața de familie

În plan personal, Nicușor Dan este tată a doi copii – Aheea și Antim – și trăiește într-o relație stabilă cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, manager într-o companie auto. Deși nu sunt căsătoriți oficial, cei doi formează o familie unită și implicată.

„Nu am avut niciodată timpul să reflectăm serios asupra căsătoriei, iar pentru noi hârtiile nu schimbă esența relației,” a declarat Nicușor.

Mirabela a mărturisit într-un interviu că între ei „a fost o chimie care a crescut în timp, nu dragoste la prima vedere,” iar diferența de vârstă de 14 ani nu a reprezentat un impediment în relația lor.

Ca tată, Nicușor Dan este profund implicat în creșterea și educația copiilor săi, considerând acest rol „cel mai profund sentiment” pe care l-a trăit vreodată, mai ales că primul copil a venit în plină campanie electorală pentru Primăria Capitalei, în 2016.

În interviuri, Nicușor Dan a reafirmat susținerea sa pentru valorile tradiționale, deși nu a oficializat relația de familie. „Sunt adeptul familiei tradiționale, însă în cazul nostru lucrurile au evoluat diferit,” a explicat el. De asemenea, Nicușor Dan și-a declarat credința în Dumnezeu și spune că și-a botezat copiii.

Ce putere are, de fapt, președintele României

Ca președinte, Nicușor Dan va avea un rol esențial în politica externă și de securitate a României, precum și în menținerea echilibrului instituțional intern.

Președintele României deține un set de atribuții extinse, dar echilibrate, menite să asigure stabilitatea politică, respectarea legii și buna funcționare a instituțiilor statului. Deși nu conduce direct Guvernul, șeful statului joacă un rol esențial în arhitectura constituțională a României.

Pe scurt, președintele este:

• Comandantul suprem al Forțelor Armate,
• Reprezentantul României în politica externă și liderul diplomației,
• Cel care desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, ce trebuie confirmat ulterior prin votul Parlamentului,
• Autoritatea care poate sesiza Curtea Constituțională asupra unor legi adoptate,
• Obligat să promulge legile adoptate de Parlament, dar cu posibilitatea de a le retrimite o singură dată la reexaminare,
• Îndreptățit să convoace referendumuri consultative pe teme de interes național.

Un aspect esențial în funcționarea regimului politic românesc este legitimitatea directă a președintelui: acesta este singurul oficial ales prin vot direct, la nivel național. Astfel, președintele beneficiază de o puternică susținere populară. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2020 au fost exprimate aproximativ 6,05 milioane de voturi valide. În schimb, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019, Klaus Iohannis a obținut peste 6,5 milioane de voturi, mai multe decât întregul corp parlamentar ales un an mai târziu.

Totuși, în ciuda acestei legitimități electorale, Constituția stabilește clar ierarhia puterilor în stat. Articolul 61, alineatul 1, precizează fără echivoc că:

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

Ce spune Constituția despre rolul președintelui

Rolul instituțional al președintelui este reglementat de Titlul III – Autoritățile Publice, Capitolul II, din Constituția României. Articolul 80 stabilește două funcții fundamentale ale șefului statului:

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale.
(2) El veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, având rol de mediator între puterile statului, dar și între stat și societate.

Atribuțiile concrete ale președintelui sunt detaliate în Constituție, în Articolele 85–94, și sunt împărțite în două mari categorii:

• Atribuții în politica internă, precum numirea premierului, dizolvarea Parlamentului în anumite condiții sau promulgarea legilor.
• Atribuții în politica externă, cum ar fi reprezentarea României pe plan internațional, acreditarea ambasadorilor sau semnarea tratatelor internaționale.

sursa: stirileprotv.ro