Reformă amplă în administrația publică: reduceri de personal, reguli noi pentru poliția locală și jocurile de noroc

Ce conține proiectul de lege:

-Reducerea personalului în administrația locală: MDLPA propune diminuarea cu 20% a numărului de posturi (minim, mediu, maxim) din administrația locală, ajustarea grilelor pe baza recensământului 2021 și reducerea numărului de consilieri personali ai demnitarilor.

-Economie la buget: estimare de reducere cu peste 6.000 de posturi la nivel central și local, generând economii anuale de aproximativ 582 milioane lei.

-Reguli noi pentru poliția locală: limitarea numărului de polițiști locali în funcție de populație; comunele sub 4.500 locuitori pot înființa poliție locală doar cu finanțare integrală din venituri proprii.

-Grile de salarizare unice: pentru UAT-urile care nu își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii, salariile vor fi stabilite pe baza unor grile pentru administrația publică locală.

-Control sporit asupra jocurilor de noroc: autoritățile locale vor putea aproba sau respinge organizarea acestora, delimita zone și impune taxe locale suplimentare.

-Măsuri fiscale și anti-construcții ilegale: majorare cu 100% a impozitului pentru clădirile construite fără autorizație (pentru 5 ani), înăsprirea controalelor și creșterea veniturilor la buget.

-Legătura între fiscalitate și circulația rutieră: reducerea perioadei de suspendare a permisului dacă se achită toate datoriile către bugetul local; creșteri procentuale ale amenzilor neplătite la termen.

-Protecția persoanelor cu handicap: asistenții personali vor avea contract direct cu agențiile teritoriale și vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Muncii.

„Prin propunerile de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare, se intenţionează reducerea cu 20% a numărului de posturi (minim, mediu şi maxim) prevăzut în tabelele din Anexa nr. 1. Totodată se ajustează decalajele între grupele de u.a.t-uri astfel încât să nu existe diferenţe majore între maximul unei grupe şi minimul următoarei grupe. În aplicarea noilor tabele se vor utiliza datele privind populaţia rezultată la recensământul din anul 2021. Prin aceste măsuri se creează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât şi a resurselor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale”, se arată în expunerea de motive.

Totodată, pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de lege propune şi „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administraţiei publice centrale şi reducerea numărului de consilieri de la nivelul administraţiei publice locale în funcţie de numărul de locuitori ai fiecărei unităţi administrativ-teritoriale”. Măsura ar urma să genereze „o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administraţia centrală şi locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei şi o economie anuală de 581.760.000 lei „.

De asemenea se redimensionează numărul de poliţişti locali, în funcţie de dinamica socială, respectiv de situaţia demografică a unităţilor administrativ teritoriale.

Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică şi se completează pentru poliţia locală astfel: un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti şi un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti.

Unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înfiinţa poliţie locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secţiunea de funcţionare. În acest caz numărul este de maxim 3 poliţişti locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean.

Numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local, funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale şi personal contractual.

Totodată, prin proiect se propune – pentru diminuarea unor cheltuieli de funcţionare ale UAT-urilor care nu îşi pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite şi taxe locale, precum şi din valorificarea bunurilor din domeniul public sau privat al acestora – drept măsură ca salariile de bază ale personalului din cadrul aparatul de specialitate al consiliului judeţean, respectiv al primarului, precum şi din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora să se stabilească pe baza unor grile de salarizare pentru administraţia publică locală.

Prin proiectul de lege se acordă posibilitatea autorizării de către autorităţile locale a organizării şi exploatării jocurilor de noroc pe teritoriul UAT-ului.

„În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, modificarea propusă consacră rolul activ al autorităţilor administraţiei publice locale în reglementarea şi controlul desfăşurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu, prin instituirea unei obligaţii clare pentru operatori de a solicita în prealabil acordul acestora. În exercitarea acestei competenţe, autorităţile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcţie de priorităţile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecţia ordinii publice şi a sănătăţii comunităţii. (…) Se introduce, de asemenea, posibilitatea expresă de delimitare a zonelor în care aceste activităţi pot fi desfăşurate şi se oferă dreptul de a impune o taxă locală distinctă, care să reflecte costurile indirecte generate de prezenţa acestui tip de activitate economică – inclusiv cele legate de asistenţa socială, ordine publică şi servicii comunitare. (…) În prezent, autorităţile locale sunt reduse la un simplu rol de notificare, fără nicio pârghie reală de decizie sau reacţie instituţională, deşi impactul social şi economic al jocurilor de noroc este resimţit direct în comunităţile locale „, se spune în expunerea de motive.

Proiectul prevede şi măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul local, stabilind, între altele, că ” pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizaţie de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informaţiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizaţiei şi proiectul anexat acesteia.

Totodată, se reglementează situaţia construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. „În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcţie de suprafaţa clădirii executate. În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcţiei făcute fără autorizaţie. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcţiilor ilegale şi creşterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activităţi”.

De asemenea, se introduc, modificări la OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Astfel, prin intermediul platformei gestionate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări „vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situaţia fiscală atât a vânzătorilor, cât cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi au domiciliul. Această situaţie este valabilă şi în situaţia în care un contribuabil radiază din circulaţie un mijloc de transport”.

O altă propunere stabileşte că „perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenţii poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plăţii tuturor datoriilor către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenţia care a condus la suspendarea dreptului de a conduce”.

Se introduc şi propuneri care vizează modificarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, prin care „se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenţionale în cazul neachitării lor la termenele iniţiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit şi o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni”.

Nu în ultimul rând, în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, se propune ca asistentul personal să încheie contract individual de muncă cu agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită, în continuare, agenţie teritorială, în care se află domiciliul sau reşedinţa persoanei cu handicap grav.

Totodată, se propune ca măsură tranzitorie ca asistenţii personali care au un contract individual de muncă, valabil, cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav să fie preluaţi de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale/Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Corelativ se propune ca salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal pentru persoana cu handicap grav să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, iar plata să se realizeze prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile teritoriale.

sursa: stirileprotv.ro