Campania „Stai sigur pe net”: Identitatea digitală și presiunea care poate afecta stima de sine a adolescenților
Profilul din mediul online nu reprezintă persoana în ansamblul ei. În cadrul campaniei „Stai sigur pe net”, specialiștii atrag atenția asupra presiunii validării digitale și a efectelor pe termen lung asupra echilibrului emoțional.
Publicat de Cosmin Meca, 3 martie 2026, 11:04
Conceptul de identitate digitală poate părea complex, însă este ușor de înțeles. Identitatea digitală reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal existente online care pot conduce către persoana reală căreia îi sunt atribuite.
Fotografiile încărcate pe rețelele de socializare, postările create sau comentate, contul bancar online, istoricul motorului de căutare sau chiar contul dintr-un joc online sunt elemente ale identității digitale.
Medicul specialist psihiatru Mădălina Mușat explică modul în care identitatea online poate influența și chiar afecta stima de sine.
„Identitatea online este imaginea pe care o construim despre noi în mediul digital. Este profilul nostru, fotografiile pe care le alegem, lucrurile pe care le postăm, opiniile pe care le exprimăm sau reacțiile pe care le lăsăm. Practic, este versiunea noastră editată, selectată, filtrată.
Problema este că această versiune nu este întreaga realitate. Este doar partea pe care alegem să o arătăm. În mediul online, majoritatea oamenilor postează momentele frumoase: vacanțe, reușite, aniversări sau realizări profesionale. Foarte rar sunt expuse eșecuri, insecurități, zile obișnuite sau momente de vulnerabilitate.
Creierul ajunge astfel să compare viața reală, cu imperfecțiunile ei, cu o colecție de momente aparent perfecte ale celorlalți. Această comparație constantă poate eroda stima de sine. Stima de sine reprezintă modul în care ne evaluăm valoarea personală.
Atunci când identitatea online devine mai importantă decât identitatea reală, valoarea personală începe să fie raportată la reacțiile primite: aprecieri, comentarii, vizualizări. Un număr mare de reacții poate genera sentimentul de validare, în timp ce reacțiile reduse pot fi interpretate ca respingere sau insuficiență.
În timp, apare o presiune subtilă de a afișa o imagine mai atractivă, mai interesantă sau mai de succes. Unele experiențe ajung să fie trăite nu pentru satisfacția personală, ci pentru impactul lor în mediul online.
Un alt fenomen este disonanța dintre identitatea reală și cea digitală. Dacă imaginea proiectată diferă semnificativ de trăirile interioare, poate apărea un sentiment de falsitate sau gol interior. În cazul adolescenților și al tinerilor, a căror identitate este încă în formare, presiunea evaluării publice constante poate face ca stima de sine să devină fragilă și dependentă de validarea externă.
Renunțarea la mediul online nu este soluția. Este esențială conștientizarea faptului că profilul nu este persoana, că valoarea individuală nu se măsoară în reacții digitale și că viața reală, cu imperfecțiuni și vulnerabilități, este mai autentică decât orice imagine filtrată.”
