Guvernul analizează cinci scenarii după scumpirea carburanților provocată de războiul din Iran
Creșterea prețurilor la benzină și motorină, pe fondul conflictului din Iran și al tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz, a determinat Guvernul să analizeze mai multe măsuri pentru a reduce impactul asupra pieței și asupra consumatorilor.
Publicat de Cosmin Meca, 6 martie 2026, 08:43
La nivelul Guvernului există un plan de lucru pe cel puțin cinci direcții, anunțat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după scumpirea carburanților provocată de conflictul din Iran și blocajele din zona Strâmtorii Ormuz. El a spus explicit că se lucrează la scenarii care merg de la fiscalitate până la noi rute de aprovizionare, modificări de contracte comerciale, redeschiderea unor noi capacități de rafinare și procesare a produselor petroliere și anumite modificări în spațiul fiscal. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că Guvernul încearcă să limiteze efectele și speră la reluarea traficului normal prin Ormuz.
Guvernul nu a publicat încă un document oficial detaliat cu cele cinci scenarii, însă declarațiile publice permit conturarea lor astfel: intervenții fiscale sau ajustări ale accizelor, rute alternative de aprovizionare pentru petrol, combustibili și gaze, renegocierea sau extinderea contractelor comerciale de import, reactivarea sau extinderea unor capacități de rafinare și procesare și alte ajustări de politică fiscală și de piață pentru a limita transmiterea șocului în economie. Formularea exactă a ministrului lasă loc de interpretare, deoarece fiscalitatea și modificările în spațiul fiscal se suprapun parțial, iar public nu există încă o listă tehnică, oficială, cu fiecare scenariu separat și explicat în detaliu.
Pe partea de accize, aceasta este una dintre opțiunile discutate cel mai des în spațiul public. Bogdan Ivan a spus că în Guvern și în coaliție există discuții despre reducerea accizelor, iar transportatorii prin COTAR au cerut scăderea urgentă a accizelor, unii vorbind chiar despre înjumătățirea lor pentru a proteja transportul, industria și costurile alimentelor.
Pe partea de aprovizionare, ministrul a spus că România a căutat rapid rute alternative și extinderi de contracte, inclusiv prin contacte externe, iar șefa OMV Petrom a confirmat că există rute alternative de aprovizionare, deși problema este viteza cu care pot fi repuse în funcțiune fluxurile logistice.
Pe partea de reziliență internă, ministrul Energiei a afirmat că România are stocuri comerciale și de urgență care, în scenariul extrem în care nu s-ar mai importa și nu s-ar mai produce deloc carburant, ar ajunge pentru aproape cinci luni. Asta nu înseamnă că piața ar rămâne calmă, dar arată că Executivul nu discută deocamdată despre o penurie imediată, ci mai ales despre limitarea scumpirilor și protejarea economiei.
La pompă, scumpirea deja s-a văzut. Pe 4 martie prețurile au urcat cu 15 bani pe litru, apoi a urmat încă o majorare de 9 bani pe litru pentru benzină și motorină. În București, benzina standard a trecut de 8,1–8,2 lei pe litru, iar motorina standard a depășit 8,4–8,5 lei pe litru în mai multe stații. Ministrul a susținut că, raportat la alte state vest-europene, creșterea din România a fost mai mică.
Separat de carburanți, Guvernul a adoptat și o măsură privind gazele naturale. De la 1 aprilie 2026, pentru un an, producătorii vor trebui să vândă gazul destinat populației la cel mult 110 lei/MWh, față de 120 lei/MWh anterior, măsură prezentată ca o protecție suplimentară împotriva șocurilor externe. Aceasta nu face parte dintre cele cinci scenarii pentru carburanți, dar face parte din răspunsul mai larg al Executivului la criza energetică din martie 2026.
Concluzia este că există un cadru de criză anunțat politic, însă până în acest moment nu a fost prezentat public un document oficial care să detalieze punct cu punct cele cinci scenarii. Cea mai clară reconstrucție posibilă, pe baza declarațiilor publice, include accize și fiscalitate, aprovizionare alternativă, contracte comerciale, rafinare și procesare, precum și alte ajustări fiscale și de piață.
