Campania „Stai sigur pe net”: Provocările virale, explicate din perspectivă sociologică
În cadrul campaniei „Stai sigur pe net”, specialiștii subliniază că provocările virale nu sunt doar o formă de divertisment, ci un fenomen social care poate avea consecințe grave asupra copiilor și adolescenților.
Publicat de Cosmin Meca, 26 martie 2026, 18:08
Campania națională de conștientizare derulată de Radio România, „Stai sigur pe net”, aduce în prim-plan riscurile reale ale consumului iresponsabil de internet și social media în rândul copiilor și adolescenților, precum provocările periculoase, dependența de validare, expunerea la conținut nociv, hărțuirea, manipularea și pierderea reperelor reale.
Campania va continua până la finalul lunii mai.
Astăzi, 26 martie, lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu, de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova, s-a alăturat proiectului și a vorbit despre provocările virale – de la „glumă” la tragedie –, în cea de-a patra dezbatere din cadrul campaniei, la Radio Oltenia Craiova, în emisiunea „Pulsul zilei”, moderată de Claudiu Vasile.
Invitatul zilei a explicat, din perspectivă sociologică, fenomenul provocărilor virale.
„O fac pentru a stârni un impact. Până la urmă, dacă ne gândim și la cascadori și la marile, nu știu, încercări… adică acestea cu siguranță atrag atenția și oferă un anumit tip de glorie, dar este o glorie în care, de fapt, riști tot și primești foarte, foarte puțin. Este clar că trebuie un echilibru.
Soluția, din punctul meu de vedere, pe lângă ceea ce fac instituțiile statului, prin informări și campanii de educare, trebuie să vină direct din partea familiei. Părinții să știe ce fac copiii lor pe internet, unde sunt abonați, ce fel de conținut urmăresc și, mai ales, ce fel de conținut produc, pentru că avem foarte mulți copii și adolescenți care sunt producători de conținut, iar o parte din acest conținut nu este potrivit pentru vârsta lor.
Mi-am făcut cont de TikTok ca să țin ritmul. Sunt sociolog și este de natura profesiei mele să iau pulsul societății și, în felul acesta, să pot avea un dialog cu copiii și să-i pot îndruma.
Sunt mai expuși cei care provin dintr-un mediu familial conflictual, ale căror nevoi de dragoste și securitate nu sunt satisfăcute și care caută un tip de alinare în acest mediu, o apreciere și o validare pe care nu o primesc acasă.”
