Ce urmează după căderea Guvernului Bolojan. Partidele au început deja negocierile și jocurile de culise
Căderea Guvernului Bolojan a deschis o nouă criză politică la București. În timp ce Executivul rămâne interimar, partidele parlamentare încearcă să își calculeze rapid următoarele mutări. Consultări, negocieri tensionate și acuzații reciproce au început imediat după votul din Parlament.
Publicat de Cosmin Meca, 6 mai 2026, 08:22
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis după adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament, iar Executivul intră acum într-o perioadă de interimat, cu atribuții limitate, până la desemnarea unui nou cabinet.
Imediat după vot, partidele parlamentare au început să își pregătească strategiile pentru perioada următoare. Președintele Nicușor Dan a transmis că nu susține organizarea alegerilor anticipate și că va începe consultările pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
Una dintre cele mai dure reacții a venit din partea PNL. Liberalii au anunțat că nu mai doresc refacerea unei alianțe cu PSD, după ce social-democrații au votat moțiunea împreună cu AUR. Liderii liberali susțin că partidele care au dărâmat Guvernul trebuie să își asume și formarea unei noi majorități.
De cealaltă parte, PSD încearcă să transmită că nu își dorește ieșirea României din zona pro-europeană, însă cere o schimbare majoră de direcție în ceea ce privește măsurile economice și fiscale. Social-democrații critică politicile de austeritate, înghețările salariale și reformele considerate prea dure pentru populație.
AUR a încercat să capitalizeze imediat momentul politic și cere organizarea alegerilor anticipate. George Simion a declarat că votul din Parlament reprezintă „vocea poporului”, însă scenariul anticipatelor este complicat și puțin probabil în acest moment, mai ales în condițiile în care președintele a exclus această variantă.
În culisele politice se discută deja despre variante pentru conducerea interimară a Guvernului. Printre numele vehiculate se află Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare, considerați variante capabile să gestioneze perioada de tranziție până la formarea unui nou Executiv.
Pe masa negocierilor există mai multe scenarii. Primul ar fi refacerea unei formule pro-europene formate din PNL, USR și UDMR, eventual cu susținere parlamentară externă. O altă variantă ar presupune revenirea PSD în centrul guvernării, însă fără Ilie Bolojan în funcția de premier.
Se discută inclusiv despre posibilitatea unui guvern tehnocrat sau despre instalarea unui cabinet minoritar susținut punctual în Parlament de grupuri mai mici și parlamentari neafiliați.
Criza politică începe deja să producă efecte și în economie. Investitorii urmăresc cu atenție situația de la București, iar instabilitatea politică ridică semne de întrebare privind deficitul bugetar, reformele asumate și accesarea fondurilor europene.
În perioada următoare, toate privirile vor fi îndreptate spre consultările de la Cotroceni și spre negocierile dintre partidele parlamentare, care vor decide cine va conduce România într-un moment considerat extrem de sensibil atât politic, cât și economic.
