Modernizarea CET Govora, o investiție strategică pentru securitatea energetică a României
Deși produc o pondere redusă din energia națională, CET-urile pot avea un rol decisiv în perioadele de criză. Diferența dintre modernizarea lor și închiderea fără alternative se măsoară în miliarde de euro și în costuri suportate, în final, de toți românii.
Publicat de Cosmin Meca, 31 iulie 2026, 16:33
Menținerea CET-urilor în funcțiune până în 2028 ar fi costat aproximativ 520 de milioane de euro. În schimb, desființarea lor în grabă, fără un plan coerent de înlocuire, generează costuri estimate la 3,084 miliarde de euro.
Practic, scenariul fără CET-uri este de aproape șase ori mai scump, iar nota de plată ajunge, în final, la români, prin costuri mai mari suportate de economie și de consumatori.
În acest context, modernizarea CET Govora nu reprezintă doar un proiect important pentru județul Vâlcea, ci o investiție strategică în securitatea energetică a României. Chiar dacă centrala produce sub 1% din energia națională, în perioadele de criză acel procent poate face diferența dintre stabilitatea sistemului energetic și dependența de importuri costisitoare.
Un exemplu clar este criza energetică din perioada iulie–august 2026. Dacă CET-urile ar fi fost disponibile pentru a compensa deficitul de producție, costurile estimate s-ar fi ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro. În lipsa acestora, România a fost nevoită să suporte cheltuieli de 84 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o diferență de 64 de milioane de euro pierduți în doar două luni.
Aceste cifre arată că investițiile în modernizarea și menținerea unor capacități de producție precum CET Govora nu sunt doar o cheltuială, ci o măsură de protecție economică și energetică pentru întreaga țară.
