România intră în stare de alertă energetică. Importuri de energie nucleară din Ucraina
România intră în stare de alertă energetică la nivel național, după ce debitul extrem de scăzut al Dunării a afectat producția centralei nucleare de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar autoritățile avertizează că și Unitatea 2 ar putea fi deconectată dacă nivelul apei continuă să scadă. Pentru acoperirea deficitului din orele de vârf, Guvernul pregătește importuri comerciale de energie electrică produsă de centralele nucleare din Ucraina și solicită populației să reducă voluntar consumul între orele 20:00 și 23:00.
Publicat de Cosmin Meca, 31 iulie 2026, 19:19
România va intra în stare de alertă energetică la nivel național pe întreaga perioadă a lunii august, în contextul scăderii producției interne de electricitate, provocată de secetă și de debitele foarte reduse ale Dunării și ale râurilor.
Anunțul a fost făcut de Ilie Bolojan, după o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență și o ședință extraordinară a Guvernului.
Principala problemă este debitul Dunării, care a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de peste 4.000 de metri cubi pe secundă într-o perioadă normală.
Autoritățile estimează că debitul ar putea ajunge, în zilele următoare, la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă. Media multianuală pentru luna iulie este de aproximativ 4.750 de metri cubi pe secundă, iar minimul istoric menționat pentru România a fost de circa 1.400 de metri cubi pe secundă, în anul 1985.
Unitatea 1 de la Cernavodă, oprită controlat
Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie 2026.
Compania a precizat că oprirea a avut caracter preventiv și a fost determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Potrivit Nuclearelectrica, situația nu reprezintă un pericol pentru securitatea nucleară, populație, personal sau mediul înconjurător.
Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii apei au permis funcționarea în condiții de siguranță. Autoritățile avertizează însă că și al doilea reactor ar putea fi oprit dacă debitul Dunării va continua să scadă.
Cele două reactoare de la Cernavodă produc împreună aproximativ 1.300-1.400 de megawați, reprezentând aproape 20% din producția de energie electrică a României în anumite intervale.
Oprirea Unității 1 a redus producția națională cu aproximativ 550-650 de megawați. O eventuală oprire a Unității 2 ar elimina încă aproximativ 650 de megawați de producție constantă.
România va importa energie electrică din Ucraina
Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul și ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, despre furnizarea către România a unei cantități de energie electrică produsă de una dintre centralele nucleare din Ucraina.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească, împreună cu partea ucraineană, detaliile tehnice și comerciale ale livrărilor.
Energia electrică ar urma să fie furnizată în special în orele de seară și în perioadele de vârf, atunci când România înregistrează cel mai mare deficit de producție.
Potrivit declarațiilor oficiale, Ucraina dispune în această perioadă de un surplus de energie electrică ce poate fi exportat.
Livrările vor avea loc în regim comercial și în condițiile pieței. România a furnizat, la rândul său, energie electrică Ucrainei în perioadele în care sistemul energetic ucrainean a avut nevoie de sprijin.
Până în prezent, nu au fost comunicate public cantitatea exactă de energie care va fi livrată, centrala nucleară ucraineană de la care va proveni electricitatea, prețul pe megawatt-oră, data începerii livrărilor, durata acordului și capacitatea rezervată României în fiecare interval orar.
Intervalul 20:00-23:00, cel mai dificil pentru sistemul energetic
România consumă în mod obișnuit peste 7.000 de megawați în orele de seară și importa deja aproximativ 1.700 de megawați în intervalele de vârf.
În cazul în care și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 de megawați.
În timpul unui nou val de caniculă, consumul de energie electrică ar putea ajunge la 7.800-8.000 de megawați.
Producția fotovoltaică acoperă în timpul zilei o parte importantă a consumului. După apus, producția de energie solară scade rapid, în timp ce aparatele de aer condiționat, iluminatul, electrocasnicele și activitatea industrială mențin cererea la un nivel ridicat.
Autoritățile au indicat intervalul 20:00-23:00 drept perioada în care sistemul energetic se poate confrunta cu cele mai mari dificultăți.
Seceta afectează și țările vecine. Centrala nucleară Paks din Ungaria și-a redus, la rândul său, producția, în timp ce mai multe state din regiune încearcă să importe energie electrică de pe aceeași piață.
Disponibilitatea energiei din import depinde atât de capacitatea rețelelor de transport, cât și de existența unei producții excedentare în statele vecine.
Centralele pe gaze și cărbune vor funcționa la capacitate maximă
Toate centralele disponibile pe gaze naturale și cărbune au primit recomandarea de a funcționa la capacitate maximă.
Hidrocentralele vor concentra o parte mai mare a producției în orele de seară, atunci când energia solară nu mai este disponibilă.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Transelectrica vor accelera autorizarea capacităților fotovoltaice, eoliene și de stocare deja finalizate.
Guvernul estimează că procedurile de urgență ar putea introduce rapid în sistem încă aproximativ 100-200 de megawați. Începând cu 1 august, ar urma să fie conectate capacități fotovoltaice noi de aproape 300 de megawați.
Intervenție în zona Bala-Dunărea Veche
Autoritățile pregătesc o intervenție temporară în zona bifurcației Bala-Dunărea Veche, pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către zona Cernavodă.
Planul presupune amplasarea succesivă a patru barje metalice și efectuarea unor măsurători după fiecare etapă.
Guvernul a alocat aproximativ șapte milioane de lei pentru mobilizarea utilajelor, transport, măsurători, semnalizare, monitorizare și recuperarea echipamentelor.
Operațiunea va fi coordonată de Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați.
Autoritatea Navală Română va supraveghea navigația, instituțiile de gospodărire a apelor vor monitoriza debitele, iar Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare va verifica respectarea condițiilor de securitate nucleară.
Intervenția va avea caracter temporar și reversibil și nu presupune devierea permanentă a cursului Dunării.
Populația, îndemnată să reducă voluntar consumul
Declararea stării de alertă nu presupune automat raționalizarea energiei electrice, introducerea unor pene programate de curent sau aplicarea unor restricții obligatorii pentru populație.
Măsura permite autorităților să coordoneze mai rapid instituțiile implicate, să mobilizeze resurse, să finanțeze lucrări urgente și să accelereze autorizarea noilor capacități energetice.
Ilie Bolojan a cerut populației, instituțiilor și companiilor să reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul 20:00-23:00.
Autoritățile recomandă ca aparatele cu un consum ridicat, precum mașinile de spălat, boilerele electrice, sistemele de încărcare a automobilelor electrice și alte echipamente, să fie utilizate, pe cât posibil, în afara intervalului critic.
Guvernul urmează să discute separat cu marii consumatori industriali despre mutarea unor procese de producție în afara orelor de vârf.
Până în prezent, nu a fost anunțată limitarea obligatorie a activității industriale.
Într-un scenariu extrem, limitarea controlată a consumului unor companii ar putea fi aplicată ca măsură de ultimă instanță pentru evitarea unei avarii generale. Populația și infrastructura critică ar urma să aibă prioritate în alimentarea cu energie electrică.
Autoritățile estimează că perioada cea mai dificilă ar putea dura între una și două săptămâni, în funcție de precipitațiile din bazinul Dunării și de evoluția consumului.
Starea de alertă a fost declarată pentru întreaga lună august, astfel încât măsurile să poată fi menținute în cazul în care seceta și debitele reduse vor continua.
