CCR discută conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind plata a 4,8 miliarde de lei către magistrați

Curtea Constituțională analizează miercuri conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Sesizarea a fost formulată de Ilie Bolojan după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plăților. Tot miercuri, CCR discută și sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța referitoare la programul SAFE.

Publicat de Cosmin Meca, 30 septembrie 2026, 09:27

Curtea Constituțională a României are miercuri, 30 septembrie, pe agenda ședinței sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are în centru plata drepturilor salariale restante ale magistraților și o sumă estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Sesizarea a fost formulată la 2 iulie de Ilie Bolojan, aflat atunci la conducerea interimară a Guvernului, după ce Curtea de Apel București a admis, la 5 mai, acțiunea ÎCCJ împotriva Executivului și a Ministerului Finanțelor.

Prin hotărârea respectivă, instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru asigurarea integrală a fondurilor destinate achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite, scadente în cursul anului 2026. Decizia prevede inclusiv posibilitatea utilizării unei rectificări bugetare pentru asigurarea sumelor necesare.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs, iar dosarul se află în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pronunțarea a fost amânată de mai multe ori, următorul termen fiind stabilit pentru 8 octombrie 2026.

De ce a sesizat Ilie Bolojan Curtea Constituțională

În momentul în care a anunțat sesizarea CCR, Ilie Bolojan a susținut că instanța ar fi intrat într-un domeniu care, în opinia Guvernului, aparține puterii executive și legislative: modul în care sunt repartizați banii publici.

Argumentul prezentat de Executiv a fost că elaborarea proiectului bugetului de stat, realizarea rectificărilor bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Guvernului și Parlamentului.

Bolojan susținea că puterea judecătorească nu poate decide modul în care sunt distribuite resursele din bugetul general consolidat prin obligarea Guvernului să direcționeze fonduri către un anumit sector.

În viziunea prezentată de Guvern, obligarea Executivului să aloce sumele necesare plății restanțelor salariale din Justiție ar reprezenta o intervenție în atribuțiile autorităților responsabile de politica bugetară. ÎCCJ, în schimb, a susținut în cadrul litigiului necesitatea achitării unor drepturi salariale restante recunoscute prin titluri executorii.

Curtea Constituțională este cea care trebuie să stabilească dacă situația reclamată reprezintă sau nu un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități.

ÎCCJ a cerut Guvernului plata restanțelor

Disputa dintre Înalta Curte și Executiv a început înainte de sesizarea CCR. La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, solicitând fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.

În lipsa unei soluții considerate satisfăcătoare, instanța supremă s-a adresat Curții de Apel București.

Acțiunea a vizat aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și alte sume rezultate din hotărâri judecătorești. Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ la 5 mai 2026.

Hotărârea primei instanțe nu este însă definitivă. Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs, iar ÎCCJ urmează să se pronunțe în acest dosar. După mai multe amânări, noua dată anunțată pentru pronunțare este 8 octombrie.

CCR discută și conflictul privind programul SAFE

Tot miercuri, 30 septembrie, judecătorii Curții Constituționale au pe agendă o altă sesizare privind un posibil conflict juridic de natură constituțională.

Aceasta a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și vizează raporturile dintre Parlament și Guvern în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 38/2026, care conține inclusiv prevederi referitoare la programul european SAFE.

Grindeanu a solicitat CCR să stabilească dacă Executivul a depășit limitele constituționale ale mandatului său și dacă a afectat atribuțiile Parlamentului prin adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței în contextul schimbării situației politice a Guvernului. Acestea sunt argumentele sesizării, asupra cărora CCR urmează să se pronunțe.

Ambele dosare au mai fost amânate de Curtea Constituțională, termenul anterior fiind 23 septembrie. Judecătorii CCR au stabilit atunci ca examinarea celor două cauze să fie reluată pe 30 septembrie.