Destina?ia zilei: La Herghelia Sâmbăta de Jos două inimi bat în acela?i ritm, om ?i lipi?an

Publicat de Cosmin Meca, 22 august 2014, 09:10 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:18

Descălecăm astăzi la poalele Mun?ilor Făgăra?, în căutarea elegan?ei, a blânde?ii, a temperamentului vulcanic, noble?ei ?i inteligen?ei Lipi?anului. Sunt doar câteva din caracteristicile acestei rase, cu o istorie de peste patru secole de existenţă în Europa, din care peste 9 decenii s-au desăvârşit la noi în ţară.

Lipiţanul de la Sâmbăta de Jos poartă ca şi pecete de nobleţe simbolul hergheliei: litera F, de la Ţara Făgăraşului.

?i fiind zi de sâmbătă, în luna lui Gustar, ?tiam că la ora 11.00 începe spectacolul ecvestru. A?a că, ne ocupăm cumin?i locurile pe marginea arenei  în a?teptarea vedetelor cu coamele în vânt ?i a celor care ?in hă?urile, antrenori concentra?i asupra fiecărei mi?cări de dresaj.

Şeful Hergheliei, medicul veterinar  Cosmin Drăgan,  le explică tuturor celor veni?i să petreacă ceasuri relaxante alături de lipi?ani ce se întâmplă.

Pe 15 august, de Sf. Maria Mare, showul ecvestru a fost completat de un proprietar de lipi?ani din Poiana Bra?ov care bate la poarta Căr?ii Recordurilor cu o reprezenta?ie de 8 lipi?ani negri, la aceea?i trăsură.

    Încă un show reu?it, părin?i ?i bunici mul?umi?i, copii ferici?i ?i grăbi?i să vadă îndeaproape exemplarele docile, cu mers viguros, elegant, înalt, dar întins şi foarte spornic. Grajdurile sunt deschise pentru curio?i, deloc pu?ini,  deschise sunt ?i expozi?iile de harna?amente ?i cele de fotografii.

Pentru ?eful Hergheliei, Cosmin Drăgan, fiece întâlnire cu vizitatorii este prilej de bucurie pentru că e important ca por?ile unei herghelii cu o asemenea tradi?ie să fie deschise.

În timpul showului, printre cai, trăsuri ?i momente spectaculoase, un  băie?andru a?eza obstacolele pentru probele de dresaj. Am aflat că îl cheamă Robert, că e într-a ?aptea, s-a născut ?i trăie?te la Herghelie, iar ?coala o face la Voila.  Are privilegiul de a fi mereu în preajma lipi?anilor  ?i n-ar pleca pentru nimic în lume de la Herghelie.

 Mai scump la vorbă, Robert ne conduce pînă la zona în care pasc iepele ?i mânjii, aflată peste apa Sâmbetei. Robert îmi în?iră repede numele cailor lui prefera?i .

Dincolo de apa Sâmbetei, spectacolul este înduio?ător: iepele ?i mânjii caută umbra deasă, par indiferen?i la turi?tii aduna?i pe lângă gard. Nu î?i trebuie foarte multe cuno?tin?e să realizezi că protec?ia călu?ilor este grija cea dintâi a iepelor. Aflăm că există ?i aici o ierarhie: iepele veterane conduc herghelia în timpul păscutului ?i al drumului înapoi către grajduri.

Herghelia din ?ara Făgăra?ului este cea mai completă crescătorie de lipiţani din lume, cu şapte din cele opt linii de sânge ale acestei rase de cai imperiali creată la Lipizza Slovenia, în 1580, de Casa Regală austriacă. Liniile de sânge poartă numele armăsarilor care au stat la baza actualelor efective: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola ?i Tulipan. Acestor nume li se adaugă foarte multe alte cifre, este o întreagă poveste înregistrată  în arhivele hergheliei.

Istoria Hergheliei de la Sâmbăta de Jos începe în 1874, când au fost aduse, în scopuri militare pentru armata habsburgică, câteva exemplare de lipiţani, o rasă nepreten?ioasă, rezistentă, cu elegan?ă în mi?care ?i foarte energică . Primul Război Mondial a fost decisiv în mutarea cailor Hergheliei de la Sâmbăta la Babolna, în Ungaria.

Statul român reface nucleul hergheliei din trei armăsari şi 22 de iepe rămase în proprietăţi private, iar în 1920 este înfiin?ată herghelia de stat Sâmbăta de Jos.  Din 2002, se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

          Despre lipi?anii de la Sâmbăta ar putea vorbi, mult ?i bine, ?i antrenorul Ioan Ro?iu?. El ?tie cel mai bine cât de complicată este misiunea unui antrenor.

Lipiţanul este considerat legenda vie a Înaltei Şcoli de Echitaţie de la Viena, este cea mai veche rasă modernă de cai din Europa şi face parte din categoria cailor de sânge spaniol. Poate fi vânăt,  roib, dereş, murg sau negru, dacă e să vorbim de culorile acestei rase.

Datorita eleganţei sale şi a temperamentului, Lipiţanul este principala ras? care se utilizeaz? la marile şcoli de dresaj academic din lume.

?i dacă ar fi să vorbim despre costurile acestei pasiuni nobile, cu oarecare surprindere aflu că este al treilea sport ca nivel de investiţii,  după yachting ?i Formula 1, şi ajunge, cu tot cu atelaje, cai, harnaşamente, transport la peste 100 de mii de euro.

Herghelia de la Sâmbăta nu stă deoparte când vine vorba de competiţii.

Acum, la Sâmbăta de Jos mai sunt peste 300 de cai lipi?ani, dar vârful în privin?a efectivelor a fost atins în 1970: 987 de capete.

Herghelia se întinde pe 524 de ha, din care 360 de ha sunt terenuri agricole pentru furajele animalelor: ?cămările?  sunt pline de balo?i aurii de paie.

Lipi?anii sunt antrena?i în activităţi de agrement, în competiţii ecvestre şi în psihoterapii cu rezultate excepţionale,atât pentru copii, dar şi pentru adulţi.

Pentru cei mai curajo?i sunt organizate ?i cursuri de echita?ie şi plimbări cu trăsura pe domeniul Hergheliei.

 Pe lîngă pove?tile pline de pasiune pentru lipi?ani,  astăzi găsim ?i o poveste tristă. Aceea a Castelului ?Brukenthal?, semnalizat pe indicatoarele turistice rutiere, situat chiar în curtea Hergheliei, dar ale cărui por?i sunt ferecate pentru vizitatorii dornici de pove?ti din sec. al XVIII lea.

Castelul este monument de arhitectur? din patrimoniul national, construit în perioada anilor 1750-1760 de familia contelui Samuel von Brukenthal, din dorin?a împărătesei Maria Tereza.

Atrac?iile turistice ale zonei pot fi incluse într-un circuit turistic de câteva zile, din care să nu lipsească Mănăstirea Brâncoveanu ?i Izvorul Părintelui Arsenie Boca de la Sâmbăta de Sus, Cetatea Făgăra?ului, cel mai important monument al ?ării Făgăra?ului, una din cele mai mari ?i mai bine conservate cetă?i feudale din Europa de Est.

Ar fi ?i vâltoarea de la Lisa cu o instala?ie veche de peste o sută de ani, care prelucrează straiele de lână sau le spală fără substan?e chimice. La Drăgu? trăiesc ?i muncesc cu pasiune so?ii Sofonea, Dumitru ?i Valeria, ale căror cojoace au depă?it grani?ele Europei.Tot la Drăguş e ?i un parc de aventură, iar pe timpul iernii pârtia din aceea?i localitate.

Nimerit ar fi să vă spunem câte ceva ?i despre accesul către herghelie: dinspre Sighi?oara ruta aleasă de noi a fost ?ae? – Agnita ? Voila, o rută care vă pune la grea încercare din cauza gropilor, denivelărilor ?i crăpăturilor înierbate de pe ?osea, ?i din cauza lucrărilor de reabiltare de la intrarea în Agnita. O altă rută  este DN1, la jumătatea distan?ei dintre Bra?ov ?i Sibiu, în direc?ia Mănăstirii.

Coordonate GPS: 45 80885 N, 24 81541 E.

Şi pentru că luna august e pe sfârşite, mai aveţi ocazia de a ajunge şi la spectacolele ecvestre, sâmbăta, de la ora 11, la Sâmbăta de Jos.

Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei! Călătoria noastră continuă!